10. METODOLOGIA
APRECIERII COMPORTAMENTELOR CU RISC

 

§ Promovarea sănătătii, dezvoltării si prevenirea problemelor de sănătate a copiilor si adolescentilor constituie o politică mai rentabilă în timp, iar pentru subiectii deja bolnavi, îngrijirea medicală si readaptarea sunt esentiale. Pentru atingerea acestor scopuri, toate grupurile principale ale societătii care influentează sănătatea si comportamentul tinerilor, precum si tinerii însisi, trebuie să participe activ la elaborarea si aplicarea programelor de sănătate. Accentul este pus în special pe comportamente, pentru că obiceiurile deprinse în adolescentă vor persista toată viata.

§ În cazul în care problemele tinerilor nu sunt identificate, dar se bănuieste existenta lor si nu există nici un fel de servicii puse la dispozitia tinerilor, se impune un studiu de bază pentru identificarea necesitătilor si ulterior o evaluare a schimbărilor survenite.

Dacă problemele sunt identificate si există si servicii adecvate, se va face o evaluare pentru a stabili dacă serviciile răspund nevoilor, si eventual, se recomandă unele modificări.

Dacă nevoile sunt identificate dar nu există nici un serviciu, se vor introduce serviciile, cu supraveghere continuă pentru evaluarea eficacitătii si operarea de modificări.

§ S-au pus la punct o serie de metodologii privind:

  • - fixarea prioritătilor si planificarea actiunilor;
  • - cercetarea comportamentelor;
  • - formarea competentelor de comunicare cu tinerii;
  • - evaluarea actiunilor întreprinse privitor la problemele tinerilor.

 Sus

Metoda cercetării narative a comportamentelor cu risc

 Acestă metodă a rezultat din necesitatea completării cercetării epidemiologice clasice, axată pe determinarea cantitativă a evenimentelor izolate, cu informatii calitative care descriu în mod realist modul de comportament al tinerilor. Ea cuprinde trei faze:

  • Seminar initial
  • Un grup de tineri sunt reuniti pentru a recenza evenimentele cele mai tipice care marchează comunitatea lor si întocmesc o listă cu cele care influentează cei mai multi tineri, direct sau indirect. De exemplu, dacă tema principală este sexualitatea, evenimentele cunoscute adolescentilor ar putea fi: prima întâlnire între doi tineri, primul conflict cu părintii pe motivul unei întâlniri, prima experientă sexuală. Participatii aleg apoi vârsta si  numele a două personaje care apar în povestirea lor. Doi voluntari joacă scena si participantii declară dacă, după părerea lor, acest joc reproduce o situatie tipică. Ei pot sugera si alte maniere de interpretare si pot discuta motivele si intentiile pe care le-ar putea avea personajele. Apoi ei decid care ar fi turnura cea mai probabilă a acestor evenimente.

    În timpul seminarului, această poveste are ca rezultat stabilirea unui chestionar care reflectă fiecare scenă si diversele maniere în care povestea poate evolua.

    Se pot adăuga câteva întrebări suplimentare care să reflecte propriile cunostiinte si experiente ale responsabililor de program si ceea ce stiu ei din experientele altor tineri.

    Chestionarul (vezi chestionarele de mai jos) are ca scop obtinerea de informatii de la tineri care să permită cercetătorilor să îsi facă o idee asupra comportamentului acestora. Participantii precizează esantionul pe care doresc să îl atingă si metodele de esantionaj.

  • Colectarea de date
  • Chestionarul este încercat mai întâi pe grupuri mici, apoi se aplică pe teren la tineri de ambele sexe, atât din mediul urban, cât  si rural. Acestă probă este urmată de o discutie în grup în cursul căreia se vor nota subiectele care suscită cel  mai mult interesul sau controverse din parte tinerilor si acelea care sunt obiectul unui număr mare de întrebări de informare.

  • Analiza datelor
  • Se organizează un al doilea seminar cu aceiasi participanti, care prezintă tablourile constatate pe teren. Diferentele între grupuri sunt reperate rubrică cu rubrică si se caută motivele acestor diferente pentru fiecare subgrup (subiectii de sex masculin si feminin; subiectii de sex masculin si feminin care trăiesc în zone urbane sau mediu rural; subiectii repartizati pe grupe de vârstă, de exemplu 10-14 ani, 15-19 ani, 20-24 ani). Se examinează apoi întrebările suplimentare în aceeasi manieră si se discută concluziile care se pot trage ca bază de elaborare a programelor si proiectelor.

  • CHESTIONAR  PENTRU EVALUAREA COMPORTAMENTULUI ALIMENTAR
  • CHESTIONAR PRIVIND OBICEIUL FUMATULUI
  • CHESTIONAR PRIVIND CONSUMUL DE ALCOOL
  • CHESTIONAR PRIVIND CONSUMUL DE DROGURI
  • CHESTIONAR PRIVIND COMPORTAMENTUL SEXUAL
  • CHESTIONAR PRIVIND COMPORTAMENTUL VIOLENT SI DISTRUCTIV
  • CHESTIONAR PRIVIND COMPORTAMENTELE CARE DUC LA ACCIDENTE
  • CHESTIONAR PRIVIND IGIENA BUCO-DENTARĂ

 

 Sus

1.Alimentatia
2.Tabagismul
3.Alcoolism
4. Drogurile
5.Sex
6. Violenta
7. Accidente
8.Ig.dentara
9. Handicapul
10. Aprecierea
[Home] [Capitolul 1] [Capitolul 2] [Capitolul 3] [Capitolul 4] [Capitolul 5] [Capitolul 6] [Bibliografie]