5. C OMPORTAMENTUL SEXUAL

5.1. Consideratii generale

 Între 3-6 ani, copilul s-a dezvoltat spiritual prin idealizarea nerealistă a părintilor, devenind interesat de idile, sex si bebelus. Între 6-12 ani, printr-o interactiune complexă a diferitelor emotii, copilul a suprimat mult din interesul fată de idile si sex, s-a îndepărtat de părinti si a devenit absorbit de lumea exterioară, impersonală a studiului si a adaptării sociale.

 În adolescentă, presiunile biologice fortează copilul să se intereseze din nou de sexualitate si romantism. Dar instinctele sexuale readuse la suprafată vor fi în continuare în conflict cu tabuurile anterioare pentru încă câtiva ani, ducând la jenă si vinovătie interioară precum si stânjeneală exterioară. Cel mai simplu exemplu este timiditatea adolescentului în relatia cu sexul opus.

 Înainte de a deveni siguri pe sexualitatea lor sau de a o integra în cadrul personalitătii, adolescentilor le rămâne un instinct separat, oarecum ciudat si agasant. Ei simt o curiozitate  puternică, dorind să afle în ce constă până la urmă sexul si o compulsiune să descopere acest lucru prin experimentare. Evident că astfel de sentimente se  ciocnesc de emotiile lor mai idealiste. S-ar putea chiar să se îndrăgostească cu tandrete de o persoană si să descopere că sunt în continuare îmbolditi să facă avansuri  mai ezitante sau îndrăznete către altele, într-o manieră mai degrabă impersonală si de promiscuitate.

 Libertatea sexuală după pubertate ar părea să fie foarte naturală, totusi în realitate viata sexuală în această perioadă ascunde încă multe riscuri: boli venerice, SIDA, avorturi, copil "nedorit" sau născut în afara căsniciei, conflicte familiale.

 Sexualitatea si fecunditatea adolescentilor pune probleme particulare pe plan sanitar. Se observă, în general, la nivel mondial 3 scheme distincte de comportament:

• Prima este întâlnită în tările în curs de dezvoltare:
• oamenii se căsătoresc tineri si au copii devreme si des,
• recurgerea la contraceptie este slabă dar în crestere,
• sarcina înaintea căsătoriei este rară (obiceiurile traditionale interzic activitatea sexuală preconjugală),
• avortul este adesea ilegal, deci clandestin si periculos,
• incidenta maladiilor transmisibile este din ce în ce mai preocupantă.
• Cea de a doua este întâlnită în tările dezvoltate:
• primul raport sexual are loc înainte de mijlocul sau sfârsitul adolescentei si adesea înaintea căsătoriei,
• contraceptia nu prea este folosită înainte de căsătorie,
• sarcinile în afara căsătoriei si avorturile sunt inerente,
• căsătoria are loc târziu, iar fecunditatea este slabă,
• nivelul maladiilor sexuale transmisibile este important.
• A treia schemă este o schemă intermediară între cele două de mai sus si se întâlneste în zonele unde modul de viată este în schimbare ca urmare a dezvoltării socio-economice:
• comportamentul sexual si de reproducere este apropiat de prima schemă,
• vârsta căsătoriei si a primei nasteri este în crestere,
• raporturile sexuale, sarcinile, avorturi sunt mai frecvente înaintea căsătoriei (obiceiurile traditionale persistă, dar sunt mai putin stricte),
• fecunditatea are tendinte la scădere pe măsura răspândirii contraceptiei.

5.2. Riscuri pentru sănătate

5.2.1. Maternitatea precoce

Ř Consecinte sociale

În cazul unei fete căsătorite sau nu, faptul de a avea un copil când este tânără îi restrânge mult perspectivele în privinta educatiei si obtinerii unei slujbe. Si la băieti, de asemenea, paternitatea precoce reduce posibilitătile economice.

Ř Consecinte asupra fecunditătii

Femeile tinere care au primul copil în adolescentă riscă de a fi din nou însărcinate mai devreme decât femeile care nasc prima dată după vârsta de 20 de ani. În toată lumea, sarcina precoce este asociată cu o fecunditate ridicată. Sarcina precoce are deci tendinta de a produce familii numeroase, cu consecinte pentru sănătate si bunăstare.

Ř Consecinte asupra sănătătii

La orice vârstă sarcina comportă un anumit risc. Tinerele femei, care nu au ajuns la deplina maturitate fizică si psihică, riscă de 3 ori mai mult decât femeile cu vârstă mai mare (20-30 ani), să moară printr-o complicatie în timpul nasterii.

Anumite complicatii sunt mai frecvente la adolescente:

• hipertensiunea dată de sarcină poate declansa o eclampsie adesea mortală;
• distocie dacă sarcina a apărut foarte aproape de menarhă, când bazinul este insuficient dezvoltat sau dacă tânăra fată n-a avut o alimentatie adecvată, ceea ce  i-a indus un retard de crestere. Distocia poate determina aparitia unei fistule vezico-vaginale sau recto-vaginale cu afectarea gravă a vietii ulterioare a femeii (incontinentă urinară sau fecală) sau în lipsa unui ajutor competent poate fi urmată de moartea mamei si a fătului;
• insuficientă ponderală, infectii la nou-născut, mortalitate perinatală si infantilă;
• copiii născutii înafara căsătoriei suferă indirect dezaprobarea, izolarea si stressul la care este supusă mama lor si direct privările materiale.

5.2.2. Avortul provocat

O sarcină nedorită poate duce la un avort provocat. În cazul unei adolescente fără experientă sau rusinoase avortul riscă să se facă într-un stadiu avansat de sarcină si să implice riscuri pentru sănătatea si fecunditatea ulterioară. Dacă avortul este clandestin, probabil va fi practicat în conditii insalubre ceea ce va creste riscul. Complicatiile includ pelviperitonita hemoragică, perforatia uterului, tetanos. Dacă nu sunt corect tratate, numeroase din aceste complicatii pot duce la sterilitate, alterări structurale ale organelor de reproducere sau chiar moarte.

5.2.3. Bolile sexuale transmisibile

 Schimbările intervenite în comportamentul sexual si social ca urmare a urbanizării, industrializării, precum si facilitătile deplasării sunt factori care au contribuit la cresterea incidentei bolilor venerice (ex. gonoreea, sifilisul, herpesul genital, infectia cu virusul papiloma uman, cu chlamidia). Lista complicatiilor asociate acestor boli a crescut în ultimii 10 ani pentru că multe dintre acestea apar tardiv si nu au fost recunoscute ca atare până nu de mult. Aceste complicatii cuprind sechelele pelviperitonitei, cancerele organelor genitale (papiloma virusul), infectiile nou-născutilor, stenoze uretrale si sterilitate la bărbati.

5.2.4. S.I.D.A.

 Adolescenta este epoca de profunde transformări fizice si psihice si atunci se tentează experimentări. Comportamentele care duc la cresterea riscului infectiei cu HIV sunt frecvente la adolescenti si tineri si cuprind relatii sexuale neprotejate, folosirea aceleiasi seringi de către toxicomanii care-si injectează drogul (consumul de alcool si droguri antrenează o reducere a inhibitiei sexuale si o deteriorare a facultătilor de judecată).

5.2.5. Problemele sexuale

• disfunctii sexuale
• deviatii sexuale
• hărtuire sau abuz sexual practicat în special asupra fetelor de către oameni mai în vârstă
• prostitutie

Deviatia sexuală, în particular sentimentul homosexual (chiar dacă nu este clarificat încă) este frecvent si pasager la adolescenti. Posibil ca 5-10% dintre ei să conserve o orientare homosexuală în timpul vietii, dar subiectii bisexuali sunt mult mai numerosi. Faptul că homosexualitatea stârneste reprobare în cea mai mare parte a societătii este o sursă de angoasă pentru acesti tineri. În scoală si în comunitate au putine sanse să întâlnească alti tineri cu aceleasi vederi si adesea devin foarte izolati, retrasi si însingurati. Uneori, în efortul de a găsi prieteni cu sentimente similare, se aventurează într-o viată în care riscul relatiilor sexuale întâmplătoare si a contactării bolilor venerice (inclusiv S.I.D.A.) este foarte mare.

5.3. Măsuri de prevenire si combatere

• Educatie sanitară

Ignoranta generală a problemelor sexuale pune în evidentă necesitatea unei educatii complete. Tentativele făcute pentru a furniza adolescentilor informatii despre reproducere nu trebuie considerate ca un atac asupra moralitătii publice sau ca o incursiune în domenii obscene. Se poate afirma că dacă individul nu dispune de informatii asupra acestor probleme, nu se va comporta într-o manieră responsabilă vis-ŕ-vis de relatiile sexuale.  Informarea se poate face într-un cadru formal (scoala) sau în afara lui.

Educatia sexuală trebuie initiată la vârstă tânără, când copilul începe să manifeste interes (fiecare etapă de dezvoltare îsi are "întrebările" sale). La 3-4 ani copilul se interesează deja de "originile omului"; răspunsurile trebuie să fie clare si corecte, corespunzătoare cu realitatea (se vor evita povestile cu barza).

La 9-10 ani fetele trebuie instruite în legătură cu menstruatia, iar băietii cu polutia.

În general, este important ca lămurirea în esentă a notiunilor legate de sex să se facă treptat, dar din timp, chiar de la vârsta de 7 ani (înainte de pubertate) când copilul nu este încă frământat  de aceste probleme. Primele notiuni trebuie legate de deosebirile dintre sexe, de modul de nastere a copiilor si de relatiile dintre părinti si copii. La 11-13 ani se vor da lămuriri în privinta organelor genitale si a functiei acestora, în legătură cu pubertatea, cu graviditatea etc.

La 14-16 ani este etapa când trebuie lămurită însemnătatea si rolul anticonceptionalelor, responsabilitatea sanitar-morală a avortului, a bolilor venerice si a consecintelor acestora.

În acest timp se recomandă: exercitarea de către părinti si profesori a unui control discret asupra lecturilor si conversatiilor dintre copii si tineri; orientarea către activităti sportive; abordarea cu delicatete a problemei masturbatiei. Cei ce se masturbează nu trebuie amenintati cu consecinte necorespunzătoare realitătii. Consecintele fizice ale onaniei sunt practic minime, patologică putând deveni doar teama de asemenea urmări, teamă care poate fi cauza unor grave dereglări psihice. Perseverarea masturbării poate fi considerată însă drept expresia unei rămâneri în urmă în dezvoltarea psiho-socială.

• Vârsta minimă pentru căsătorie:
• 16 ani la fete
• 18 ani la băieti
• Acces la contraceptie, prezervative, pilule (prin centrele de planificare familială)

Asigurarea serviciilor contraceptive gratuite adolescentilor este un aspect din ce în ce mai curent al programelor nationale de contraceptie.

• Întreruperea sarcinii

Este adevărat, contraceptia este preferabilă avortului, dar nici o metodă contraceptivă nu e fiabilă 100% si probabil va fi nevoie si de un avort în caz de esec contraceptiv.

Adolescenta însărcinată care are în vedere un avort trebuie să cunoscă si celelalte optiuni, precum si riscurile si consecintele unui avort înainte de a da un consimtământ "fulger", prin consultarea unui centru de planificare familială, unui serviciu social sau unui alt organism abilitat.

• Sterilizarea

Se poate face din motive medicale, iar în restul cazurilor este permisă numai peste 25 ani.

• Alte măsuri
• în internatele scolare nu se va permite culcarea elevilor câte doi într-un pat,
• urmărirea ca în timpul spălării să nu se insiste prea mult la organele genitale,
• câstigarea încrederii tinerilor,
• scularea din pat dimineata imediat după trezire, urmată de evacuarea continutului intestinal si a vezicii urinare, combaterea constipatiei.
• Depistarea si tratamentul bolilor transmisibile sexual

 Sus