BOTULISMUL

 

1. DEFINIȚIE

            Botulismul este o boală paralitică amenințătoare pentru viață produsă de neurotoxina elaborată de Clostridium botulinum; se poate produce prin intoxicație cu alimente cu toxină botulinică preformată, ca botulism al plăgilor, toxina fiind produsă de C.b. ce contaminează plăgi traumatice sau ca botulism al copiilor, C.b. existând la nivelul tractului gastro-intestinal.

 

2. ETIOLOGIE

   Clostridium botulinum, anaerob Gram pozitiv;

   Sunt 6 tipuri de la A la F; cel mai frecvent produc boala la om tipurile A, B și E;

   Secretă o exotoxină foarte puternică care este distrusă prin fierbere în 10 minute sau prin autoclavare în 3 minute;

   Sporii sunt foarte rezistenți, fiind distruși prin fierbere în 5-6 ore și prin autoclavare în 30 minute.

 

3. MANIFESTĂRILE PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC

   Boala are o evoluție sporadică, sau în focare familiale sau de colectivitate.

Incidența la 100.000 locuitori, în anul 1998 a fost de 0,18 în România și 0,28 în zona de vest a țării.

 

4. DIAGNOSTIC POZITIV

 

4.1. DIAGNOSTIC CLINIC

   Incubația:12-48 de ore, rar până la 6-8 zile; cu cât incubația e mai scurtă, prognosticul e mai rezervat.

   Debutul: 24-48 de ore, cu inapetență, greață, dureri abdominale, diaree, constipație, meteorism.

   Perioada de stare este  caracterizată prin:

   pareze, paralizii oculare - intrinseci - tulburări de acomodare, midriază, dispariția reflexului fotomotor; și extrinseci - strabism extern și ptoză palpebrală pentru nervul III, strabism intern pentru VI, diplopie pentru IV;

   tulburări de deglutiție: disfagie prin pareza musculaturii esofagiene și reducerea secreției salivare, pareza vălului palatin;

   tulburări parasimpatice: reducerea secreției salivare, nazale, conjunctivale, sudorale; constipație, pareză vezicală;

   alte paralizii: de membre inferioare - flască, simetrică, cu ROT abolite.

Starea generală e uneori alterată, cu adinamie, insomnie, dar conștiența este păstrată.

Evoluție, forme clinice

   forma supraacută;

   forme ușoare, fruste.

Vindecarea se face lent, parezele și paraliziile se remit în luni; tulburările de acomodație pot necesita corectarea prin ochelari.

Prognostic

   semne de gravitate sunt tahicardia, dispneea;

   se poate produce o paralizie respiratorie cu cianoză.

 

4.2. DIAGNOSTICUL DE LABORATOR confirmă suspiciunea clinică și urmărește evidențierea toxinei botulinice în ser, materii fecale, conținut gastric, vărsături și mai rar a bacilului botulinic în materiile fecale.

Produse patologice: sânge, materii fecale și alimentul suspect. Produsele recoltate se trimit la laboratoarele de referință.

Diagnosticul bacteriologic

1. Izolarea constă în cultivarea Clostridium botulinum din aliment, lichid de vomă (aspirat gastric) sau fecale, în condiții speciale de anaerobioză.

2. Identificarea

Proba biologică pe șoareci  de laborator permite identificarea și chiar titrarea toxinei botulinice în serul pacientului. Metoda constă în injectarea serului bolnavului (recoltat steril) în doze egale, intraperitoneal, la mai multe perechi de șoareci, unul din parteneri din fiecare pereche fiind protejat în prealabil cu o doză de antitoxină botulinică cunoscută (7 tipuri antigenice notate de la A la F). În 24 ore  va supraviețui un singur șoarece, și anume cel protejat cu antitoxina corespunzătoare toxinei existente în serul pacientului.

            Cu cât această identificare se face mai repede, cu atât cresc șansele terapeutice, existând posibilitatea administrării serului monovalent imediat ce se cunoaște tipul toxinei circulante, chiar dacă pacientul a primit inițial ser antitoxic polivalent.

 

4.3. DATE EPIDEMIOLOGICE

Factorii epidemiologici principali

1. Rezervor de infecție

   intestinul unor animale, pești, de unde se elimină și poate contamina solul, apa și alte elemente ale mediului

2. Transmiterea

   prin consumul de alimente contaminate: fructe, legume, conserve, afumături

Nu întotdeauna se modifică aspectul conservei sau al alimentului contaminat.

Condițiile care favorizează producerea de toxină botulinică sunt: temperatura de 22-370C, pH>4,6, mediu alcalin

   contactul direct al unei plăgi cu solul sau obiecte contaminate

3. Receptivitatea

   generală

4. Imunitatea

   de scurtă durată

Profilaxie și combatere

1. Măsuri față de izvorul de infecție

   depistare: epidemiologic, clinic, laborator

   declarare: nominală, lunară

   izolare: internare obligatorie, nefiind necesară izolarea

2. Măsuri față de căile de transmitere

   folosirea tehnicii aseptice în unitățile sanitare

   prepararea conservelor în gospodăriile private, să se facă prin fierbere de minim 10 minute

   evitarea consumului de conserve modificate ca aspect, miros, culoare

   alimentele contaminate vor fi sterilizate prin fierbere, autoclavare

 

3. Măsuri față de receptivi

   vor fi depistați toți cei care au consumat din alimentul presupus a fi contaminat

   nu există profilaxie specifică (este în studiu).

 

5.TRATAMENT

   spălături gastrice, purgative;

   internare la Terapie Intensivă;

   seroterapie cu ser polivalent A, B, E - 1-200.000 UI, doză ce se poate repeta după 3-5 zile;

   îngrijiri generale și corectarea dezechilibrelor, sondaj vezical, tratamentul suprainfecțiilor;

   Guanidin hidroclorid - crește eliberarea acetilcolinei în fibrele nervoase terminale.

Prin asistarea respirației și restul măsurilor de terapie intensivă aplicate, s-a reușit reducerea letalității botulismului de la 60% la 25%.