HEPATITA VIRALĂ CU HVD

1. DEFINIȚIE

Virusul hepatitei delta (HVD) este un virus defectiv care pentru realizarea infecției necesită prezența virusului hepatitei B (HVD). Infecția mixtă HVD+HVB poate surveni concomitent (co-infecție) sau HVD poate suprainfecta un pacient anterior infectat cu HVB.

2. ETIOLOGIE

- virusul hepatitei delta cu ARN monocatenar, al cărui înveliș este reprezentat de AgHBs, care îi asigură protecția externă.

3. MANIFESTĂRILE PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC

Morbiditatea este greu de precizat, nefiind diagnosticată datorită costului ridicat al diagnosticului serologic.

4. DIAGNOSTIC POZITIV

4.1. DIAGNOSTIC CLINIC

            Co-infecția HVB+HVD evoluează mai sever decât hepatita acută virală B. Obișnuit sunt prezente două pusee de simptome clinice, cărora le corespund două episoade de citoliză crescută, separate de un interval de 2-3 săptămâni. Riscul crescut în co-infecție este dat de posibilitatea instalării formelor fulminante și de rata de cronicizare mai crescută.

Suprainfecția HVD care survine la un purtător de Ag HBs îl transformă pe acesta în bolnav cu hepatită cronică, cu evoluție mai rapidă spre decompensare metabolică. Dacă suprainfecția apare la un bolnav cu hepatită cronică persistentă sau activă determină în 70-80 % din cazuri instalarea simptomatologiei clinice și a modificărilor biologice de ciroză hepatică.

4.2. DIAGNOSTIC DE LABORATOR

            A. Diagnostic serologic constă în decelarea în ser a următorilor markeri virali:

*   Ag-HVD este prezent în infecția acută pe durată relativ scurtă (tranzitoriu, ușor de depășit faza în care ar putea fi evidențiat);

*   Anticorpii IgM-anti HVD sunt markeri serologici de infecția acută.

Apar la scurt timp de la apariția Ag-HVD și dispare la sfârșitul infecției acute, oarecum paralel, dar în titru mai scăzut, cu anticorpii HBc-IgM (co-infecție HBV+HVD).

Titrurile crescute și persistente a anticorpilor Ig M-anti HVD semnifică infecția cronică dublă HBV +HVD;

*   Anticorpii totali anti-HVD se mențin în titruri crescute și după co-infecție, dar și în infecția cronică dublă.

B.Tehnici de hibridizare moleculară permit identificarea ARN-ului viral.

4.3. DATE EPIDEMIOLOGICE (idem ca și la hepatita B)

5. TRATAMENTUL HEPATITELOR ACUTE VIRALE

Izolarea în spital este obligatorie cu declararea nominală a fiecărui caz.

*   Tratamentul igieno-dietetic

1. Regim alimentar echilibrat în principii nutritive cu aport crescut de vitamine, din legume și fructe proaspete.

2. Repausul fizic prelungit pe perioada de stare cu evitarea efortului fizic și în convalescență.

Alimente permise

*   lapte de vacă: dulce sau bătut (acru) și derivatele sale: iaurt, kefir, brânză de vacă, caș, urdă dulce, telemea (dar numai desărată). Cantitatea de brânză de vacă poate fi de 300-400 g/zi.

*   făinoase: macaroane, tăiței, orez, griș, bine fierte și preparate cu lapte sau cu brânză de vacă, cu suc de roșii sau bulion, și eventual, cu puțin unt proaspăt, adăugat înainte de consumare. Făinoasele mai pot fi preparate sub formă de papanași cu brânză de vacă, budincă de macaroane sau griș, orez cu lapte, supe; biscuiți, pâine albă, de preferat prăjită, mămăliguță, grisine, cornuri, chifle.

*   vegetale: zarzavaturi și legume: salate crude, dovlecei, lăptuci, urzici, guli noi, conopidă, roșii, sfeclă roșie fiartă, morcovi, legume verzi, cartofi fierți sau copți, ardei gras, spanac, ridichi de lună, mazăre verde. Acestea vor fi preparate sub formă de salate (amestecuri de cartofi, sfeclă roșie, morcovi fierți, salată verde crudă, la care se adaugă untdelemn crud și zeamă de lămâie), soteuri de legume, pireuri (de cartofi sau morcovi), supe de zarzavat îngroșate cu făinoase, supe-creme de legume.

*   carnea și mâncărurile de carne: este admisă carnea de găină, de pui, curcan, porumbei, carnea slabă de vițel, de vacă, sau mânzat, fiartă (rasol cu untdelemn crud și oțet slab-diluat) sau grătar. Carnea mai poate fi preparată tocată (fără ceapă sau alte condimente), fiartă sub formă de perișoare sau sărmăluțe în frunză de viță (fierte în borș), sau friptă pe grătar (sub formă de chifteluțe).

            Carnea de pește alb (șalău, știucă, lin, păstrăvi, cleam, lipan, calcan, cambulă, mreană) fiartă (rasol) sau friptă la grătar. Mai este permisă șunca slabă și foarte puțin sărată, crenvurștii, parizerul.

*   supe și ciorbe: în afară de supele de făinoase și de zarzavaturi sunt permise și supele de pasăre și de vacă (degresate), ciorbele, preparate cu borș (ciorbă de vacă, ciorbă de perișoare, slabe și preparate fără condimente).  De asemenea, supele și ciorbele de oase fără măduvă.

*   ouăle: (de găină) fierte moi, (fierte 3-4 minute), ''ochiuri românești'', (fierte în apă și servite cu unt proaspăt, adăugat imediat înainte de consumare) și nu mai mult de 2 ori pe săptămână. Ouăle sunt interzise numai la bolnavii suferinzi de colecistită sau litiază biliară în antecedente.

*   grăsimile: se permit numai untul de vacă proaspăt, smântâna, frișca și grăsimile vegetale: untdelemn, ulei de măsline, porumb, floarea-soarelui, de dovleac (servite crude), margarină. Grăsimile nu vor depăși cantitatea de 50 grame zilnic la adult și vor fi consumate sub forma cea mai ușor digerabilă (emulsionate).

*   sosurile: sunt permise numai cele preparate dietetic, cu grăsimi în cantitate redusă, preparate numai cu unt proaspăt sau untdelemn, fără ceapă prăjită, fără condimente, fără rântaș, numai sub formă de sos alb, sos de roșii sau bulion, sos de zarzavat etc.

*   dulciuri și produse zaharoase: miere de albine (în special), marmeladă, magiunuri, jeleuri, rahat, bomboane, gemuri de fructe, dulceață, șerbet, gelatină de fructe, spumă de fructe cu albuș, creme de lapte cu albuș, cremă de zahăr ars, prăjituri preparate din aluat uscat, cu brânză de vacă, cu fructe sau marmeladă, tarte cu fructe, bezele, spumă de albuș bătut cu zahăr, cornulețe cu marmeladă.

*   fructe: mere, struguri, căpșuni, pepene, lămâi, portocale, grepfruit, sucuri (în special de citrice și struguri), compoturi de cireșe, prune, piersici, caise, banane.

*   băuturi: în afară de sucurile de fructe și zeama de compot, mai sunt permise ceaiurile de: mentă, tei, cozi de cireșe,  siropul cu sifon, citronadele, oranjadele, cafea naturală (slabă).

*   prăjituri: budincă de orez ori griș, tarte cu fructe, cornulețele, ruladă, savarină.

*   diverse: pentru a acri supele și ciorbele, salatele sau sosurile se va folosi sucul de lămâie, sarea de lămâie diluată (acidul citric, nu însă acidul tartric), oțetul slab, diluat, de preferință de fructe. Sunt permise următoarele condimente: pătrunjelul, mărarul, leușteanul, tarhonul, dafinul, cimbrul, chimionul, țelina; pentru deserturi: vanilina, coaja de lămâie sau portocala.

Alimente interzise

*   brânzeturi: fermentate sau grase, cașcaval.

*   legumele uscate: fasolea, mazărea, bobul, lintea.

*   carnea grasă:  de porc, de berbec, oaie, miel, gâscă, rață, cocoș, vânat. Carnea conservată, afumată, pastrama, cârnații, mezelurile, salamurile. Carnea tocată condimentată și prăjită (ardei umpluți, chiftele, sarmale). Măruntaiele: creier, rinichi, drobul de miel.

*   peștele: gras (somn, crap, lin, biban, guvizi, scrumbie, peștele de mare), afumat, conservat, prăjit; sardelele, marinata, icrele.

*   ouăle:  răscoapte și prăjite în untură sau untdelemn, ouăle de rață.

*   grăsimi: untura de porc, slănina, grăsimea de vacă. De asemenea, este interzisă consumarea grăsimilor prăjite (chiar unt și ulei prăjit), grăsimea de gâscă, salata de boeuf, maioneza.

*   sosurile: toate cele pregătite cu rântaș, ceapă și grăsime încinsă, sau prăjită cu condimente.

*   condimente: piper, ardei iute, hrean, muștar.

*   zarzavaturile: ridichile de iarnă, castraveții, guliile, varza, pătlăgelele, vinetele, ceapa, usturoiul, cartofii prăjiți.

*   fructe: nucile, alunele, migdalele, smochinele, curmalele.

*   dulciuri: prăjitura cu cremă de unt sau mult gălbenuș, plăcintele, cozonacul, aluaturile proaspete, dospite, clătitele, gogoșile, înghețata, prăjiturile cu cacao, ciocolata.

            Sunt interzise, de asemenea, ori ce fel de băutură alcoolică (cel puțin 1 an), ciocolata, cacaua, băuturile prea reci (la gheață).

            În general sunt interzise: alcoolul, mâncărurile prăjite, gătite cu sos, rântaș, grăsime, untură, precum și conservele.

*   Tratamentul simptomatic

*   combaterea grețurilor și vărsăturilor din perioada de debut;

*   combaterea meteorismului prin fermenți digestivi;

*   combaterea pruritului tegumentar în formele cu icter intens.

*   Tratament patogenetic: administrare de vitamine din grupul B, acid alfa-lipoic.

*   Tratament etiotrop

            1. În infecțiile cu VHB antiviralul de elecție este lamivudina, care, însă, este utilizată în asocire cu interferonul doar în hepatitele cronice. Aceleași produse medicamentoase, dar în doze mult mai mari și pe durate mult mai lungi, se administrează în infecțiile mixte VHB+VHD.

            2. În infecțiile cu VHC ribavirina are efect de oprire a replicării virale și este mai eficientă în asociere cu interferonul.