RABIA

1. DEFINIȚIE

Rabia este o boală infecțioasă acută determinată de virusul rabic transmis de la animale la om prin mușcătură. Este o encefalo-mielită cu evoluție rapidă și invariabil duce la deces.

2.ETIOLOGIE

- virusul rabic, ARN, din familia Rhabdoviridae;

- este rezistent la uscăciune, temperaturi scăzute;

- este sensibil la ultraviolete, lumină, căldură (distrus în 5 minute la 600C), alcool, compuși cuaternari de amoniu, acizi tari.

3. MANIFESTĂRILE PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC

Boala are răspândire universală, exceptând unele continente sau țări unde nu au apărut cazuri (Australia, Antarctica, Noua Zeelandă, Cipru). Afecțiunea evoluează sporadic.

4. DIAGNOSTIC POZITIV

4.1. DIAGNOSTIC CLINIC

*   Incubația: variază între 8 zile și 2 ani, în medie 20-60 de zile.

*   Prodromul caracterizat prin modificări de caracter, indispoziție, cefalee, depresie sau agitație, sensibilitate crescută la lumină și zgomot, hiperestezie cutanată, disfonie, disfazie, hipersecreție salivară. Local sunt prezente dureri intermitente, iritație sau senzație de arsură.

*   Perioada de stare

*   forma furioasă manifestată prin hidrofobie (spasm hidrofobic prin contractura dureroasă a musculaturii faringiene), aerofobie, agitație extremă, furie, hiperacuzie, halucinații, dispnee, tahicardie, febră (38-39°C); decesul survine în general la 2-3 zile de la debut (cel mult 7 zile).

*   forma paralitică, cu parestezii, paralizii ascendente Landry, somnolență, fără hidrofobie, cu starea de conștiență păstrată, decesul survenind în 8 zile prin insuficiență respiratorie acută și șoc.

4.2. DIAGNOSTICUL DE LABORATOR

            Produse patologice: salivă, lichid cefalo-rahidian, sânge; post-mortem: prelevate de glandă salivară, creier.

      A.  Diagnostic hematologic: leucocitoză nesemnificativă;

      B. Examenul lichidului cefalorahidian specific pentru o reacție meningiană;

      C. Diagnostic virusologic

      1. Identificarea virusului rabic în salivă, amprente corneene sau biopsii de piele (ceafă sau obraz) prin tehnica anticorpilor imunofluorescenți.

      2.Cultivarea virusului prin inocularea salivei intracerebral la șoareci.

D. Diagnostic post-mortem

*   evidențierea leziunilor caracteristice în zonele de elecție (cornul lui Amon);

*   identificarea pe secțiuni microscopice a virusului prin imunofluorescență;

*   cultivarea virusului din creier, prin inoculare intracerebrală la șoarece.

4.3. DATE EPIDEMIOLOGICE

Factorii epidemiologici principali

1.   Rezervorul de infecție

*   animale domestice: câini, pisici;

*   animale sălbatice:vulpi, lupi, coioți, lilieci, etc.

2.   Transmiterea

*   mușcătură, prin salivă (animalele elimină virusul cu 10-14 zile înainte de debutul clinic);

*   transplacentar;

*   accidental, în laboratoare;

*   transplant de cornee;

*   pe cale respiratorie, de la lilieci (în cazul explorării unor peșteri).

3.   Receptivitate

*   generală.

Profilaxie și combatere

1. Măsuri față de izvorul de infecție uman

*   depistare: ancheta epidemiologică, clinic, examene de laborator;

*   izolarea cazurilor, obligatorie în spital;

*   declarare nominală, anunțare imediată, telefonic.

2. Măsuri față de căile de transmitere

*   se vor lua măsuri de dezinfecție continuă și terminală.

3. Măsuri față de receptivi

Comportamentul în fața unei plăgi, produse prin mușcătură de câine sau animal sălbatic:                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      

1. Dacă animalul este sănătos și poate fi ținut sub observație (2 săptămâni):

- tratamentul plăgii (spălare cu apă și săpun, cu apă oxigenată, cu sol1/1000 compuși cuaternari de amoniu, fără suturare), vaccinare sau revaccinare antitetanică și vaccinare antirabică numai dacă apare boala la animal; dacă plaga survine la cap, organe genitale sau mușcăturile sunt profunde, multiple, se administrează ser antirabic sau imunoglobuline specifice antirabie, după care se continuă vaccinarea numai dacă survine boala la animal.

2.   Dacă animalul este suspect, se începe imediat vaccinarea; dacă nu apare boala, după 5 zile se întrerupe; în plus la mușcăturile grave situate la cap, sau la cele profunde sau multiple aflate la trunchi sau membre, se administrează ser antirabic sau imunoglobuline specifice.

3.   Dacă animalul este turbat, mort neexaminat sau dispărut, se începe imediat vaccinarea completă; în plus  la mușcăturile grave situate la cap,  la cele profunde sau multiple aflate la trunchi sau membre și la cele produse de animale sălbatice,  se administrează ser antirabic  sau imunoglobuline specifice.

4.   La mușcăturile profunde, multiple sau cu localizare periculoasă, produse de un animal turbat, sau la cele produse de animale sălbatice, se fac infiltrații în jurul plăgii cu ser antirabic.

Schema de vaccinare cu vaccin produs pe creier de șoarece nou-născut:

*   fără ser: 7 injecții subcutanate de 2 ml (1ml la copii sub 12 ani), administrate zilnic în regiunea periombilicală, urmate de 4 administrări a 0,25ml, intradermic, pe fața anterioară a antebrațului, în zilele10, 14, 30 și 90.

*   cu administrare de ser: 14 injecții a 2ml, administrate zilnic, subcutanat, în regiunea periombilicală, urmate de 3 rapeluri a 0,25ml, administrate intradermic pe fața anterioară a antebrațului, în zilele 24, 34 și 90.

Doza de ser antirabic este de 40UI/kg, iar de imunoglobuline specifice de 20UI/kg administrate intramuscular, imediat după agresiune,  vaccinarea începându-se la 24h dupa aceasta.

Schema de vaccinare cu vaccin produs pe celule diploide umane (Verorab):

*   4 inoculări a 0,25ml, subcutanat, în zilele 0, 3, 7, 14, urmate de rapeluri în zilele 30 și 90.