SCABIA

1. DEFINIȚIE

            Este o boală parazitară produsă de un artropod, Sarcoptes scabiae, capabil de a   produce direct leziuni cutanate.

2. ETIOLOGIE

*   Sarcoptes scabiae, artropod.

3. MANIFESTĂRILE PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC

Boala  are răspândire universală, evoluând endemic sporadic sau epidemic, mai ales sub formă de focare  familiale sau în colectivități.Prevalența cea mai ridicată este întâlnită la copiii sub 15 ani.

4. DIAGNOSTIC POZITIV

4.1. DIAGNOSTIC CLINIC

            În 2/3 din cazuri leziunile sunt situate pe extremitățile superioare, în special, în spațiile interdigitale ale mâinilor, plica cotului, axile, umeri, sâni, dar pot fi întâlnite și în zona ombilicală și cea inghinală. De regulă, la adulți capul și palmele nu sunt implicate, însă la copii poate fi afectată orice zonă a corpului.

            Primul semn care apare este un traiect sinuos, scurt, de culoare roșie care se termină într-o veziculă mică, care este locul în care se află femela. După aproximativ o lună se produce o sensibilizare a organismului față de parazit și produsele sale, ceea ce se exprimă clinic prin apariția unei papule pruriginoase. Pruritul este deseori sever și se intensifică în timpul nopții sau după o baie caldă. Pentru calmarea lui bolnavii se scarpină, provocându-și leziuni de grataj, care de multe ori se infectează cu germenii de pe tegument.

            Persoanele care mențin o igienă personală bună au numai câteva leziuni, însă la persoanele retardate mintal și la imunodeprimați, paraziții aflați în număr mare pot provoca dermatita exfoliativă  cu cruste și plăci psoriaziforme. La aceste persoane pruritul este ușor sau chiar absent.

            În câteva luni scabia se vindecă spontan, dar există și cazuri de infecții cronice.

4.2. DIAGNOSTIC DE LABORATOR

A. Examenul cu lupa

Confirmă diagnosticul prin evidențierea artropodului sau a tunelelor săpate de acesta. Tunelele  nu se văd cu ușurință cu ochiul liber, de aceea  se recomandă utilizarea unei lupe de mână și luminarea laterală a regiunii examinate;

B. Examen microscopic

Tegumentul care acoperă tunelul se scarifică cu un ac sau bisturiu  steril, iar materialul recoltat se depune pe o lamă de sticlă într-o picătură de hidroxid de potasiu 10%; preparatul se acoperă cu o lamelă și se examinează microscopic  pentru evidențierea paraziților adulți, a larvelor și a ouălor.

4.3. DATE EPIDEMIOLOGICE

1.       Sursa de infecție

*   bolnavul cu scabie.

2.       Transmiterea

*   prin contact direct cu leziunile bolnavului;

*   prin contact cu obiecte contaminate (lenjerie) sau praful de cameră.

3. Receptivitate

*   generală

Indicele de contagiozitate este de 5-30%.

4. Imunitate

*   nu este durabilă, reinfecții nelimitate.

Profilaxie și combatere

*   declarare numerică, periodică; focarele cu 5  sau mai multe cazuri vor fi anunțate în ziua depistării;

*   păstrarea igienei corporale, fierberea lenjeriei.

5.TRATAMENT

*   substanțe insecticide, sub formă de loțiuni sau creme, aplicate  pe toată suprafața corpului, cu excepția capului (Lindan 1%, Permethrin 5%); la bolnavii cu SIDA  e indicat Tiabendazolul, în doză de 10mg/zi, în 4 prize, 4 zile.

*   antihistaminice pentru prurit;

*   antibioterapia  pentru infecțiile secundare;

*   condiții igienico-sanitare corespunzătoare.