Ordin nr.697 / 20122 – Norme Centre permanenta

Print Friendly
Share Button


O R D I N NR. 697

 

pentru aprobarea Normelor metodologice cu privire la asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă

 

Ministrul Sănătăţii şi Ministrul Administraţiei şi Internelor

 Văzând Referatul de aprobare al Direcţiei Asistenţă Medicală nr………./……….,

Având în vedere prevederile legii nr. 263/2004 privind asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă, cu modificările şi completările ulterioare şi ale titlului III din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

În temeiul prevederilor  Ordonanţei de Guvern nr. 7/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2004 privind asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă, ale art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 7 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

În temeiul prevederilor art.IV din Ordonanţa Guvernului nr. 11/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2004 privind asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenta, aprobată prin Legea nr. 197/2008

 

ministrul sănătăţii şi ministrul administraţiei şi internelor emit următorul ordin:

Art. 1. – Se aprobă Normele metodologice cu privire la asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. – Direcţiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii, direcţiile de specialitate ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, direcţiile de sănătate publică, casele de asigurări de sănătate, autorităţile administraţiei publice locale, serviciile de ambulanţă judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti-Ilfov, precum şi personalul medical implicat în asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3.
– La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului internelor şi reformei administrative nr. 1024/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice cu privire la asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă, publicat în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 401 din 28.05.2008.

Art. 4. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Ministrul sănătăţii                                                                Ministrul administraţiei şi internelor
Cseke Attila                                                                               Constantin Traian Igaş

ANEXĂ

Norme metodologice cu privire la asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă

 


CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 1. – În înţelesul prezentelor norme metodologice, termenii şi noţiunile folosite au semnificaţia definită în conformitate cu prevederile titlului III „Asistenţa medicală primară” din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 2. – Asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare în regim de gardă a colectivităţilor locale arondate, în afara programului normal de lucru al cabinetelor de medicină de familie, se realizează prin intermediul centrelor de permanenţă.
Art. 3. – Centrele de permanenţă se înfiinţează şi funcţionează în una dintre următoarele forme de organizare a activităţii medicale în sistemul sanitar:

a) centre de permanenţă fixe;

b) centre de permanenţă mobile.

Art. 4. – (1) Centrele de permanenţă fixe sunt unităţi sanitare cu sediul stabil, fără personalitate juridică, în cadrul cărora se asigură continuitatea asistenţei medicale primareîn regim de gardăpentru pacienţii din zona arondată, după cum urmează:

a) la sediul centrelor de permanenţă;

b) la sediul centrelor de permanenţă, precum şi la domiciliul pacienţilor, în situaţia în care acestea au la dispoziţie autospeciale de consultaţii la domiciliu.

(2) Centrele de permanenţă mobile sunt forme de organizare a activităţii medicale în cadrul cărora se asigură continuitatea asistenţei medicale primare în regim de gardă pentru pacienţii din zona arondată, prin deplasarea medicului de familie la domiciliul pacientului, cu autospeciale de consultaţii la domiciliu.

Art. 5. – (1) Centrele de permanenţă funcţionează în regim de gardă.

(2) În zilele lucrătoare, garda se instituie în centrul de permanenţă între orele 15,00-8,00 şi numai după terminarea programului stabilit pentru activitatea curentă a medicilor de familie în cadrul cabinetelor de medicină de familie din zonele arondate.

(3) În cazul în care în localităţile arondate centrului de permanenţă medicii de familie au şi program de după-amiază în contract cu casele de asigurări de sănătate pentru furnizarea de servicii medicale, serviciul de gardă începe la ora 15, iar medicii desemnaţi în gardă nu vor avea în aceeaşi zi cu serviciul de gardă program de cabinet de după-amiază. În cadrul contractului cu casele de asigurări de sănătate serviciile acordate sunt numai pentru persoanele înscrise pe lista medicului respectiv, iar serviciile în regim de gardă se acordă tuturor persoanelor din teritoriul arondat centrului de permanenţă, indiferent pe lista cărui medic de familie sunt înscrise.

(4) În zilele de sâmbătă, duminică şi sărbători legale, precum şi în zilele declarate libere de către Guvernul României, garda începe de la ora 8,00 şi durează 24 de ore.

(5) Zilele de gardă se stabilesc în funcţie de programul fiecărui medic participant la serviciul de gardă, în timpul săptămânii, iar în zilele de sâmbătă, duminică şi sărbători legale, garda de 24 de ore se poate împărţi şi în ture de 12 ore, fiecare.

Art. 6. – (1) În cadrul centrelor de permanenţă, continuitatea asistenţei medicale primareîn regim de gardăeste asigurată de medici de familie împreună cu asistenţi medicali, care îşi exercită profesia în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

(2) Asistenţii medicali care participă la asigurarea continuităţii asistenţei medicale în centrele de permanenţă şi formează echipele de gardă sunt:

a) asistenţii medicali angajaţi ai cabinetelor medicale care intră în contractul de furnizare de servicii medicale în asistenţa medicală primară, derulat cu casele de asigurări de sănătate;

b) asistenţii medicali angajaţi pe bază de contract numai pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale în regim de gardă în centrele de permanenţă.

Art. 7. – Serviciile medicale acordate de medicii de familie în cadrul centrelor de permanenţă sunt următoarele:

a) asistenţă medicală în afecţiunile acuteşi urgenţele medico-chirurgicale, în limitele competenţei medicului de familie şi posibilităţilor tehnice, prezentate în Anexa nr. 1;

b) trimitere către alte specialităţi în vederea internării, în situaţiile prevăzute la lit. a) care depăşesc competenţele medicului de familie;

c) administrarea medicaţiei necesară tratamentului de urgenţă care se asigură din trusa de urgenţă a centrului de permanenţă sau a cabinetului medical în cazul în care permanenţa se asigură la cabinetul medical;

d) eliberarea unei adeverinţe medicale pentru pacient, cu care se va prezenta a doua zi la medicul său de familie pentru prescrierea reţetei; în zilele de sâmbătă, duminică şi sărbători legale, medicaţia se asigură din trusa de urgenţă atât cât va fi necesar pacientului până ajunge la medicul său de familie.

Art. 8. – (1) Serviciile medicale prevăzute la art. 7 se acordă tuturor persoanelor care le solicită, indiferent de statutul de asigurat al acestora.

(2) Serviciile medicale ulterioare celor acordate prin centrele de permanenţă, prevăzute la art. 7 se suportă din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, cu respectarea condiţiilor acordării pachetului de servicii de bază, pachetului minimal de servicii medicale şi pachetului de servicii pentru persoanele asigurate facultativ, după caz, la cabinetul medicului de familie pe lista căruia este înscris pacientul sau în serviciile de primire a urgenţelor în cazul în care pacientul primeşte un bilet de trimitere.

CAPITOLUL II

Înfiinţarea centrelor de permanenţă

Art. 9. –(1) Pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare în regim de gardăse poate înfiinţa un centru de permanenţă prin voinţa liber exprimată a minimum 2 medici de familie, titulari de cabinete de medicină de familie, indiferent de forma de organizare, care pot coopta alţi medici de familie, medici rezidenţi în medicina de familie în anul III de pregătire,  pentru a se constitui un grup de 7 medici.

(2) În situaţia în care nu se poate respecta condiţia de a se constitui un grup de 7 medici pentru asigurarea serviciului în regim de gardă în centrele de permanenţă, se pot înfiinţa şi centre de permanenţă cu 5 sau 6 medici de familie dacă aceştia pot asigura funcţionalitatea centrului de permanenţă şi sunt de acord să funcţioneze în această formulă.

(3) Centrele de permanenţă care sunt organizate şi funcţionează cu 5 sau 6 medici de familie vor funcţiona în continuare cu acelaşi număr de medici dacă nu există solicitări de a fi cooptaţi alţi medici pentru efectuarea gărzilor.

(4) În situaţia în care un medic de familie, din motive obiective, este nevoit să părăsească grupul de 7 medici care participă la serviciul în regim de gardă în centrul de permanenţă, convenţia şi, implicit, centrul de permanenţă funcţionează în continuare dacă medicii rămaşi consideră că pot derula activitatea în centrul de permanenţă.

 

(5) Situaţii obiective de părăsire a centrului de permanenţă pot fi: pierderea dreptului de practică medicală, vânzarea praxisului, îmbolnăvirea medicului, decesul.

 

(6) În situaţia în care se doreşte înfiinţarea unui centru de permanenţă dar numărul medicilor din zonă este mai mic decât numărul minim de 5, atunci pot fi cooptaţi medici de familie care nu sunt titulari de cabinet sau medici rezidenţi în medicina de familie în anul III de pregătire pentru a constitui echipele de gardă necesare funcţionării centrului de permanenţă.

 

Art. 10. – La constituirea echipelor de gardă pot participa medici de familie care îşi desfăşoară activitatea:
a) în zonele arondate centrului de permanenţă;

b) în unităţi sanitare care aparţin ministerelor cu reţea sanitară proprie;

c) în alte unităţi administrativ-teritoriale decât cele arondate centrului de permanenţă.

 

Art. 11. – (1) Condiţiile constituirii colectivului de medici şi asistenţi care asigură continuitatea asistenţei medicale în regim de gardă în centrele de permanenţă, potrivit voinţei părţilor, sunt cuprinse în convenţia de asociere, încheiată în formă scrisă şi cu respectarea prezentelor norme metodologice.

(2) Convenţia de asociere a medicilor de familie pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare în regim de gardă  prin centrele de permanenţă cuprinde următoarele elemente obligatorii:

a) părţile semnatare;

b) scopul asocierii;

c) sediul în care îşi vor desfăşura activitatea echipele de gardă;

d) medicul coordonator desemnat dintre medicii participanţi la serviciul de gardă;

e) durata convenţiei de asociere şi modalităţile de încetare a acesteia.

(3) La stabilirea sediului în care îşi desfăşoară activitatea echipele de gardă se au în vedere urmatoarele:

a) în situaţia în care echipele de gardă care asigură continuitatea asistenţei medicale primare în cadrul unui centru de permanenţă mobil, se consemnează locaţia de la nivelul căreia fiecare medic de familie participant la asociere asigură continuitatea asistenţei medicale primare;

 

b) în situaţia în care echipele de gardă asigură continuitatea asistenţei medicale primareîn regim de gardă în condiţiile prevăzute la alin.(1) al art.13 din Legea nr. 263/2004 privind asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă cu modificările şi completările ulterioare, se consemnează sediile cabinetelor de medicină de familie ale medicilor de familie participanţi la serviciul în regim de gardă;

 

c) în situaţia în care unul dintre medicii participanţi la convenţia de asociere privind asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă dispune în cadrul cabinetului său de spaţiu corespunzător, îl poate pune la dispoziţia celorlate echipe de gardă pentru derularea activităţii;

d) în situaţia în care spaţiul necesar activităţii centrului de permanenţă este asigurat de consiliul local, se consemnează locaţia respectivă.

(4) Modelul-tip al convenţiei de asociere a medicilor de familie pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare în regim de gardă prin centrele de permanenţă este prevazut în Anexa nr. 2.

Art. 12. – (1) Zonele în care se înfiinţează centre de permanenţă sunt stabilite de către direcţiile de sănătate publică, cu acordul caselor de asigurări de sănătate şi al consiliilor locale sau la iniţiativa medicilor de familie din zonele respective

 

(2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) centrele de permanenţă organizate în cadrul ministerelor cu reţea sanitară proprie, care se înfiinţează în zonele stabilite de direcţiile medicale din structura ministerelor respective, cu acordul Casei Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti, respectiv al Casei Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.

Art. 13. – (1) Actul de înfiinţare a centrului de permanenţă îl constituie decizia de înfiinţare a centrului de permanenţă, emisă de direcţia de sănătate publică.

(2) Documentele în baza cărora se emite decizia de înfiinţare a centrelor de permanenţă fixe sunt următoarele:

a) convenţia de asociere a medicilor de familie;

b) dovada deţinerii legale a spaţiului în care urmează să funcţioneze centrul de permanenţă, după caz, de către consiliile locale sau medicii de familie;

c) autorizaţia sanitară de funcţionare a structurii sanitare în care funcţionează centrul de permanenţă sau raportul de inspecţie sanitară solicitate de consiliul local sau medicii de familie, după caz, prin care se confirmă îndeplinirea condiţiilor igienico-sanitare prevăzute de lege;

d) după caz, copii ale contractelor de munca sau ale contractelor de prestări servicii pentru personalul medical care participă la asigurarea continuităţii asistenţei medicale primareîn regim de gardăprin centrele de permanenţă;

e) documente care să ateste pregătirea profesională a personalului medical şi dreptul acestuia de a profesa, în condiţiile prevăzute de actele normative în vigoare;

f) după caz, acordul serviciului de ambulanţă judeţean sau al municipiului Bucureşti-Ilfov ori hotărârea consiliului local privind punerea la dispoziţia centrului de permanenţă a autospecialelor de consultaţii la domiciliu.

(3) Documentele în baza cărora se emite decizia de înfiinţare a centrelor de permanenţă mobile sunt următoarele:

a) convenţia de asociere a medicilor de familie pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare în regim de gardă prin centrele de permanenţă;

b) acordul serviciului de ambulanţă judeţean sau al municipiului Bucureşti-Ilfov sau, după caz, hotărârea consiliului local privind punerea la dispoziţia centrului de permanenţă mobil a autospecialelor de consultaţii la domiciliu;

c) după caz, copii ale contractelor de muncă sau ale contractelor de prestări servicii pentru personalul medical care participă la asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare în regim de gardă prin centrele de permanenţă;

d) documente care să ateste pregătirea profesională a personalului medical şi dreptul acestora de a profesa, în condiţiile prevăzute de actele normative în vigoare.

 

(4) Direcţiile medicale din structura ministerelor şi instituţiilor din sistemul Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti, exercită aceleaşi atribuţii ca şi cele ale direcţiilor de sănătate publică, prevăzute în prezentele norme, privind centrele de permanenţă pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale din reţelele acestor ministere şi instituţii, înfiinţate şi organizate în conformitate cu prevederile art. 12 alin. (2).

Art. 14. – Decizia de înfiinţare a centrului de permanenţă se autorizează de directorul executiv al direcţiei de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti şi cuprinde în mod obligatoriu următoarele elemente:

a) denumirea centrului de permanenţă;

b) tipul centrului de permanenţă;

 

c) sediul centrului de permanenţă; în situaţia centrelor de permanenţă mobile cu locaţia în cabinetele medicilor de familie ce participă la serviciul de gardă, se va consemna locaţia de la nivelul căreia medicul de familie va asigura continuitatea asistenţei medicale primare în regim de gardă;

d) zonele arondate centrului de permanenţă;

e) personalul medical care asigură continuitatea asistenţei medicaleîn regim de gardăîn cadrul centrului de permanenţă, cu menţionarea gradului profesional al acestuia;

f) coordonatorul centrului de permanenţă;

g) data începerii activităţii centrului de permanenţă.

Art. 15. – (1) Coordonatorul centrului de permanenţă asigură coordonarea activităţii acestuia din punct de vedere administrativ.

(2) Raporturile dintre coordonatorul centrului de permanenţă şi ceilalţi medici de familie ai centrului de permanenţă nu implică nicio subordonare în plan profesional, medicii de familie având drept de iniţiativă şi de decizie în exercitarea actului medical şi deplina raspundere faţă de acesta.

Art. 16. – Pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare în regim de gardăprin centrele de permanenţă, medicii de familie organizaţi în una dintre formele de exercitare a profesiei, potrivit legii, pot angaja ca salariaţi medici de familie, medici rezidenţi în medicina de familie în anul III de pregătire, precum şi asistenţi medicali, în condiţiile prevederilor legale în vigoare, sau pot încheia cu aceştia contracte de prestări de servicii.

 

CAPITOLUL III
Organizarea şi funcţionarea centrelor de permanenţă


Art. 17.
– (1) Centrele de permanenţă pot funcţiona:

a) într-un spaţiu pus la dispoziţie de către autorităţile administraţiei publice locale;

b) într-un cabinet medical pus la dispoziţie de unul dintre medicii de familie asociaţi, în cazul în care este disponibil un alt spaţiu decât cel destinat activităţii zilnice derulate în acel cabinet, cu circuite separate;

c) prin rotaţie, în cabinetele medicale ale medicilor de familie asociaţi.

(2) În cazul în care centrele de permanenţă funcţionează în spaţii puse la dispoziţie de către autorităţile administraţiei publice locale, acestea trebuie să îndeplinească:

a) normele privind structura funcţională a cabinetelor medicale, prevăzute de actele normative în vigoare;

b) standardele minimale privind dotarea centrelor de permanenţă fixe, prevăzute în Anexa nr. 3.

(3) Existenţa condiţiilor minime de spaţiu şi a circuitelor funcţionale, precum şi a dotării minime necesare funcţionării centrelor de permanenţă se verifică de către inspectorii direcţiilor de sănătate publică, conform prevederilor legale în vigoare.

(4) Centrele de permanenţă care funcţionează în spaţii puse la dispoziţie de autorităţile administraţiei publice locale vor face dovada conformării la normele igienico-sanitare şi de sănătate publică, precum şi a dotării minime necesare, în baza raportului de inspecţie sanitară al direcţiilor de sănătate publică.

Art. 18. – (1) Centrul de permanenţă funcţionează cu un număr de 5-7 medici de familie şi 5-7 asistenţi medicali.

(2) În cadrul centrului de permanenţă, garda este asigurată în mod obligatoriu de o echipă medicală formată din medic de familie şi asistent medical.

(3) Echipa medicală prevăzută la alin. (2) acordă servicii medicale în regim de gardă tuturor persoanelor din teritoriul arondat centrului de permanenţă, în afara programului normal de lucru al cabinetelor de medicină de familie.

Art. 19. – (1) În situaţia în care centrul de permanenţă are la dispoziţie o autospecială de consultaţii la domiciliu, activitatea medicilor de familie în afara acestui centru este coordonată de către dispeceratul medical de urgenţă după cum urmează:

a) în situaţia în care pacientul sau aparţinătorii acestuia se adresează dispeceratului medical de urgenţă prin numărul unic de apel 112, iar din informaţiile obţinute se apreciază că starea pacientului nu este critică, dispeceratul medical de urgenţă solicită deplasarea la domiciliu a medicului de familie care efectuează serviciul în regim de gardă în cadrul centrului de permanenţă;

b) în situaţia în care pacientul sau aparţinătorii acestuia se adresează direct centrului de permanenţă, solicitând acordarea unei consultaţii la domiciliu, medicul de familie care efectuează serviciul în regim de gardă în centrul de permanenţă se deplasează la domiciliul pacientului numai cu acordul dispeceratului medical de urgenţă.

 

(2) În perioada în care medicul de familie se deplasează la domiciliul pacientului, la nivelul centrului de permanenţă îşi desfăşoară activitatea asistentul medical, în limita competenţei sale. Dacă în această situaţie la sediul centrului de permanenţă se prezintă un pacient, acesta va aştepta întoarcerea medicului de familie din misiune, sub supravegherea asistentului medical. În situaţia în care starea pacientului este critică, asistentul medical anunţă dispeceratul medical de urgenţă prin numarul unic de apel 112 şi acordă primul ajutor, potrivit competenţelor pe care le deţine, până la sosirea echipajului medical de urgenţă.

Art. 20. – Autospecialele de consultaţii medicale la domiciliu care sunt la dispoziţia centrelor de permanenţă staţionează, între deplasările la domiciliul pacienţilor, după caz, la sediul:

a) serviciului de ambulanţă judeţean sau al municipiului Bucureşti-Ilfov, staţiilor sau substaţiilor acestora;

b) centrelor de permanenţă.

Art. 21. – Dacă, în urma consultaţiei la domiciliul pacientului, acordate de medicul de familie care asigură continuitatea asistenţei medicale primare în regim de gardă în cadrul centrului de permanenţă cazul s-a rezolvat, medicul de familie se întoarce la centrul de permanenţă.

Art. 22. – Autospecialele de consultaţii la domiciliu care sunt puse la dispoziţia centrelor de permanenţă sunt asigurate, după caz, de către:

a) serviciul de ambulanţă judeţean sau al municipiului Bucureşti-Ilfov;

b) consiliul local.

Art. 23. – Autospecialele de consultaţii la domiciliu vor fi conduse numai de către următoarele categorii de personal:

a) şofer ambulanţier, angajat al serviciului de ambulanţă judeţean sau al municipiului Bucureşti-Ilfov, în situaţia în care autospeciala este pusă la dispoziţia centrului de permanenţă de către serviciul de ambulanţă judeţean şi al municipiului Bucureşti-Ilfov;

b) conducător auto angajat din cadrul aparatului de specialitate al primarului sau din cadrul instituţiilor şi serviciilor publice de interes local, dacă autospeciala este pusă la dispoziţia centrului de permanenţă de către consiliul local.

 

CAPITOLUL IV
Finanţarea activităţilor desfăşurate în centrele de permanenţă

Art. 24. – (1) Activitatea desfaşurată în centrele de permanenţă se finanţează de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii, de la capitolul 66.01 „Sănătate”, titlul 51 „Transferuri între unităţi ale administraţiei publice”, alineatul 51.01.11 „Transferuri de la bugetul de stat către bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate”.

 

(2) Sumele alocate potrivit alin. (1) se utilizează pentru plata medicilor de familie şi asistenţilor medicali care participă la constituirea echipelor de gardă pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare în regim de gardă prin centrele de permanenţă în condiţiile prevăzute de prezentele norme metodologice.

Art. 25. – Costurile aferente medicamentelor şi materialelor sanitare necesare pentru trusele de urgenţă ale centrelor de permanenţă care funcţionează în spaţii puse la dispoziţie de consiliile locale se suportă prin bugetul Ministerului Sănătăţii, din fondurile alocate Programului de urgenţă prespitalicească.

 

Art. 26. – Serviciul de ambulanţă judeţean şi al municipiului Bucureşti-Ilfov asigură:

a) cheltuielile de funcţionare, intreţinere şi operare a autospecialelor pentru consultaţii la domiciliu, puse la dispoziţia centrelor de permanenţă;

b) cheltuielile salariale ale şoferilor autosanitarelor/ambulanţieri care conduc autospecialele puse la dispoziţia centrelor de permanenţă.

CAPITOLUL V
Documentele necesare desfăşurării activităţii centrelor de permanenţă

Art. 27. – Documentele medicale utilizate în centrele de permanenţă în care serviciul în regim de gardă se desfaşoară într-un spaţiu unic sunt următoarele:

a) registrul de consultaţii;

b) jurnalul de bord al autospecialelor de consultaţii la domiciliu;

c) bilete de trimitere, adeverinţe medicale, după caz;

d) fişa de consum a medicamentelor şi materialelor sanitare pe gardă, detaliată pe tipuri de medicamente şi materiale sanitare, semnată şi parafată de medicul de familie care a asigurat garda.

 

Art. 28. – Rapoartele de activitate ale centrelor de permanenţă în care serviciul în regim de gardă se desfăşoară într-un spaţiu unic sunt următoarele:

a) raportul activităţii medicale desfăşurate în timpul gărzii;

b) raportul lunar al activităţii medicale desfăşurate în centrul de permanenţă;

c) raportul lunar al consumurilor de medicamente şi materiale sanitare înregistrate pe centru de permanenţă.

Art. 29. – Documentele justificative privind prezenţa personalului medical care asigură continuitatea asistenţei medicale primare în regim de gardă prin centrele de permanenţă în care serviciul în regim de gardă se desfăşoară într-un spaţiu unic sunt următoarele:

a) condica de prezenţă pentru activitatea de gardă;

b) foaia colectivă de prezenţă a personalului medical.

CAPITOLUL VI
Atribuţii privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea centrelor de permanenţă

Art. 30. – Atribuţiile direcţiilor de sănătate publică privind funcţionarea centrelor de permanenţă sunt urmatoarele:

a) să emită deciziile de înfiinţare a centrelor de permanenţă;

b) să realizeze arondarea teritorială a localităţilor la centrele de permanenţă;

c) să identifice medicii de familie care îşi exprimă opţiunea de a participa la asigurarea continuităţii asistenţei medicale primareîn regim de gardă prin centrele de permanenţă;

d) să asigure finanţarea prin transfer la serviciile de ambulanţă judeţene şi a municipiului Bucureşti-Ilfov  pentru dotarea cu medicamente şi materiale sanitare a truselor de urgenţă ale centrelor de permanenţă, în conformitate cu prevederile Anexei nr. 4, şi să asigure refacerea stocurilor;

e) să asigure instruirea personalului medical cu privire la acordarea asistenţei medicale în urgenţele medico-chirurgicale;

f) să realizeze îndrumarea metodologică a personalului medical care îşi desfăşoară activitatea în cadrul centrelor de permanenţă;

g) să verifice existenţa condiţiilor minime de spaţiu şi a circuitelor funcţionale, precum şi a dotării minime necesare funcţionării centrelor de permanenţă şi să emită raportul de inspecţie sanitară prin care se confirmă îndeplinirea condiţiilor igienico-sanitare prevăzute de lege;

h) să efectueze controlul organizării şi desfăşurării activităţii în centrele de permanenţă;

 

i) să înmâneze, la momentul efectuării controlului, sau, după caz, să comunice medicilor de familie titulari/reprezentanţi legali ai cabinetelor de medicină de familie procesele-verbale şi/sau notele de constatare ca urmare a efectuării controalelor în termen de 3 zile lucrătoare de la data efectuării controlului;

j) să întocmească şi să transmită Ministerului Sănătăţii, pînă la data de 25 a lunii în curs pentru luna precedentă, raportul activităţii desfăşurate în cadrul centrelor de permanenţă.

Art. 31. – Atribuţiile caselor de asigurări de sănătate privind funcţionarea centrelor de permanenţă sunt următoarele:

 

a) să încheie contracte distincte cu cabinetele de medicină de familie ai caror titulari/reprezentanţi legali au constituit echipele de gardă pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă, în limita sumelor primite prin transferuri din bugetul Ministerului Sănătăţii;

b) să deconteze cabinetelor de medicină de familie cu care au încheiat contracte, în termen de 20 de zile calendaristice de la depunerea documentelor necesare decontării, contravaloarea orelor de gardă efectuate în centrele de permanenţă, cu sau fără cheltuieli de administrare şi funcţionare, după caz.

 

c) să efectueze controlul organizării şi desfăşurării activităţii în centrele de permanenţă, în colaborare cu direcţiile de sănătate publică în limita competenţelor;

 

d) să înmâneze la momentul efectuării controlului sau, după caz, să comunice medicilor de familie titulari/reprezentanţi legali ai cabinetelor de medicină de familie procesele-verbale şi/sau notele de constatare ca urmare a efectuării controalelor în termen de 3 zile lucrătoare de la data efectuării controlului.

 

Art. 32. – Atribuţiile serviciilor de ambulanţă judeţene şi al municipiului Bucureşti-Ilfov privind funcţionarea centrelor de permanenţă sunt următoarele:

a) să asigure  autospecialele necesare centrelor de permanenţă pentru efectuarea consultaţiilor la domiciliu şi, pe bază de documente justificative, medicamentele şi materialele sanitare din trusele de urgenţă;

b) să asigure funcţionarea, întreţinerea şi dotarea autospecialelor de consultaţii la domiciliu;

c) să asigure încadrarea şoferilor autosanitarelor/ambulanţieri pentru autospecialele de consultaţii la domiciliu;

d) să evidenţieze distinct activitatea de transport sanitar efectuat de autospecialele de consultaţii la domiciliu în cadrul raportării activităţii către casele de asigurări de sănătate;

e) să coordoneze, prin dispeceratul medical de urgenţă, activitatea medicului de familie în afara centrului de permanenţă;

f) să întocmească graficul de lucru pentru şoferii autosanitarelor/ambulanţieri ai autospecialelor de consultaţii la domiciliu.

Art. 33. – Atribuţiile consiliilor locale privind funcţionarea centrelor de permanenţă sunt următoarele:

a) să asigure spaţiile necesare desfăşurării activităţii centrelor de permanenţă şi autorizarea lor;

 

b) să asigure personalul auxiliar, respectiv: îngrijitoare, paznic, registrator medical, după caz, dacă pun la dispoziţie spaţiul,şi paza pentru cabinetele care participă la un centru de permanenţă, indiferent de forma de organizare a centrului de permanenţă;

 

c) să asigure dotarea minimală necesară funcţionării centrelor de permanenţă, dacă pun la dispoziţie spaţiul pentru centrul de permanenţă;

d) să asigure utilităţile necesare funcţionării centrelor de permanenţă şi plata acestora, dacă pun la dispoziţie spaţiul pentru centrul de permanenţă.

Art. 34. – Atribuţiile coordonatorului centrului de permanenţă sunt următoarele:

a) să asigure coordonarea activităţilor administrative şi organizatorice ale centrului de permanenţă;

b) să întocmească, prin consultarea medicilor de familie care îşi desfăşoară activitatea în centrul de permanenţă, graficul gărzilor şi să îl transmită casei de asigurări de sănătate, direcţiei de sanatate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti, serviciului de ambulanţă judeţean sau al municipiului Bucureşti-Ilfov şi primărilor unităţilor administrativ-teritoriale interesate, până cel târziu la data de  30 a lunii în curs pentru luna următoare;

c) să avizeze, până la data de 10 a lunii în curs pentru luna precedentă, foaia colectivă de prezenţă a medicilor de familie şi a asistenţilor medicali, care asigură continuitatea asistenţei medicale primare în regim de gardă în cadrul centrului de permanenţă cu sediu unic;

d) să întocmească şi să transmită direcţiilor de sănătate publică, până la data de 15 a lunii în curs pentru luna precedentă, raportul lunar al activităţii medicale desfăşurate în centrul de permanenţă cu sediul unic; raportul de activitate se va întocmi în baza indicatorilor de activitate ai centrului de permanenţă;

e) să întocmească şi să transmită direcţiilor de sănătate publică, până la data de 15 a lunii în curs pentru luna precedentă, raportul lunar al consumurilor de medicamente şi materiale sanitare înregistrate pe centrul de permanenţă cu sediul unic şi să solicite refacerea stocurilor;

f) să asigure repartizarea corectă, pe baza consumurilor înregistrate de medicamente şi materiale sanitare necesare funcţionării centrelor de permanenţă cu sediu unic;

g) să verifice întreţinerea dotărilor centrului de permanenţă cu sediu unic şi să monitorizeze utilizarea corespunzătoare a acestora, informând direcţia de sănătate publică în cazul apariţiei unor disfuncţionalităţi;

 

h) să predea la casa de asigurări de sănătate raportările privind numărul de ore de gardă efectuate de tot personalul centrului de permanenţă cu sediu unic, în vederea decontării acestor servicii.

Art. 35. – Obligaţiile cabinetelor medicale sau ale medicilor de familie care asigură continuitatea asistenţei medicale primare în regim de gardă în centrele de permanenţă sunt următoarele:

a) să afişeze la cabinetul de medicină de familie în care îşi desfăşoară activitatea următoarele date:

i. centrul de permanenţă sau, după caz, cabinetul de medicină de familie care asigură rezolvarea situaţiilor de urgenţă în afara programului de activitate;

ii. numărul de telefon al centrului de permanenţă sau, după caz, al cabinetului de medicină de familie;

iii. programul fiecăruia dintre medicii care îşi desfăşoară activitatea în centrul de permanenţă;

iv. numărul de apel telefonic unic 112 pentru apeluri de urgenţă;

b) să respecte programul corespunzător graficului de gărzi întocmit. Schimbarea programului de gardă se poate face numai în situaţii deosebite, cu înştiinţarea coordonatorului centrului de permanenţă şi serviciului de ambulanţă judeţean şi al municipiului Bucureşti-Ilfov;

c) să întocmească şi să transmită coordonatorului centrului de permanenţă, până la data de 10 a lunii în curs, pentru luna precedentă, desfăşurătoarele privind activitatea efectuată, în cazul centrelor de permanenţă cu sediu unic;

d) să ţină evidenţa consumurilor de medicamente şi materiale sanitare, să întocmească şi să transmită coordonatorului centrului de permanenţă, până la data de 10 a lunii în curs, pentru luna precedentă, raportul privind consumurile înregistrate, în cazul centrelor de permanenţă cu sediu unic;

e) să prezinte casei de asigurări de sănătate , în primele 10 zile lucrătoare ale lunii următoare, pentru luna precedentă, urmatoarele documente în vederea decontării activităţii medicale:

i. factura cuprinzând contravaloarea orelor de gardă efectuate;

ii. borderoul centralizator al activităţii desfăşurate în centrul de permanenţă, în format electronic şi pe suport de hârtie, parafat, ştampilat, conform modelului din Anexa nr. 5;

f) să acorde necondiţionat serviciile medicale prevăzute la art. 7 tuturor persoanelor care le solicită, pe toată durata gărzii, cu respectarea prevederilor legale în vigoare care reglementează activitatea medicală;

g) să asigure consultaţia medicală la domiciliul pacientului, la solicitarea dispeceratului medical de urgenţă, în situaţia în care centrul de permanenţă are la dispozitie o autospecială de consultaţii la domiciliu. În situaţia în care solicitarea de deplasare la domiciliu a medicului de familie este adresată direct centrului de permanenţă de catre pacient sau aparţinători, deplasarea se face numai cu acordul dispeceratului medical de urgenţă;

h) să solicite, atunci când consideră că starea pacientului o impune, prin intermediul dispeceratului medical de urgenţă, intervenţia unui echipaj medical de urgenţă pentru rezolvarea cazului sau trimiterea unei ambulanţe de transport cu asistent medical, ambulanţier sau însoţitor, după caz;

i) să informeze dispeceratul medical de urgenţă imediat după rezolvarea cazului pentru obţinerea acordului de a reveni la sediul centrului de permanenţă;

j) să completeze documentele şi rapoartele de activitate specifice centrului de permanenţă;

k) să respecte legislaţia privind prelucrarea datelor cu caracter personal.

 

CAPITOLUL VII
Condiţii specifice pentru stabilirea relaţiilor contractuale dintre casele de asigurări de sănătate şi cabinetele de medicină de familie ai caror titulari/reprezentanţi legali au constituit echipele de gardă ce asigură continuitatea asistenţei medicale primare în regim de gardă prin centrele de permanenţă

Art. 36. – (1) Cabinetele de medicină de familie ai caror medici de familie titulari/reprezentanţi legali au constituit echipele de gardă ce asigură continuitatea asistenţei medicale primare în regim de gardă prin centrele de permanenţă, încheie contracte distincte cu casele de asigurări de sănătate, în baza următoarelor documente:

a) cerere semnată şi ştampilată de medicul de familie, titular al cabinetului medical/reprezentant legal;

b) autorizaţie sanitară de funcţionare sau, după caz, raportul de inspecţie eliberată/eliberat de către direcţia de sănătate publică, prin care se confirmă indeplinirea condiţiilor igienico-sanitare prevăzute de lege;

c) decizia de înfiinţare a centrului de permanenţă;

d) autorizaţia de liberă practică pentru personalul mediu sanitar şi/sau certificatul de membru al Colegiului Medicilor din România pentru medicii de familie care asigură serviciul în regim de gardă prin centrele de permanenţă;

e) copii ale contractelor de muncă sau ale contractelor de prestări de servicii ale personalului medical care participă la asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă;

f) dovada asigurării de răspundere civilă în domeniul medical, valabilă pe toată perioada derulării contractului pentru tot personalul medical care participă la asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare în centrul de permanenţă;

 

g) pentru rezidenţii în anul III în medicină de familie, o adeverinţă de la medicul la care îşi desfăşoară practica, care atestă nivelul de pregatire profesională şi anul de pregatire;

h) cont deschis la Trezoreria Statului sau la o bancă.

(2) În cazul în care apare o modificare în componenţa echipelor de gardă ce participă la asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare în regim de gardă, în cadrul unui centru de permanenţă, aşa cum prevede  art. 9 din prezentele norme, modificarea va fi consemnată printr-un act adiţional.

 

Art. 37. – Modelul contractului pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare în regim de gardă prin centrele de permanenţă este prevăzut în Anexa nr. 6.

Art. 38. – (1) Venitul medicilor de familie şi al asistenţilor medicali care participă la constituirea echipelor de gardă pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare în regim de gardă prin centrele de permanenţă se constituie din sumele obţinute prin înmulţirea valorii de referinţă a tarifului orar, ajustat corespunzător calităţii de coordonator al centrului de permanenţă şi cu procentul corespunzător cheltuielilor de administrare şi funcţionare, după caz, cu numărul de ore de gardă efectuate de către fiecare medic de familie şi asistent, în luna pentru care se face plata.

(2) Pentru medicul de familie care îndeplineşte rolul de coordonator al centrului de permanenţă, tariful orar se majorează cu 15%.

Art. 39. – (1) Tariful orar pentru medicul de medicină de familie este de 12,8 lei/oră.

(2) Medicii de familie care participă la constituirea unui centru de permanenţă asigurând continuitatea asistenţei medicale primare în regim de gardă, în cabinetul propriu sau prin rotaţie în spaţiul pus la dispozitie de unul dintre medicii participanţi la convenţia de asociere, suportă şi cheltuielile de administrare şi funcţionare ale cabinetului, precum şi costurile cu dotarea şi menţinerea trusei de urgenţă cu medicamente şi materiale sanitare, situaţie în care, tariful orar prevăzut la alin. (1) se majorează cu 50%, adică 6,4 lei/oră pentru fiecare medic de familie care îşi desfăşoară activitatea în acel cabinet, indiferent dacă este titular, asociat sau medic angajat.

 

(3) Tariful orar pentru asistenţii medicali care desfăşoară serviciu în regim de gardă în cadrul centrelor de permanenţă se determină în funcţie de salariul negociat care cuprinde toate sporurile şi contribuţiile aferente şi nu poate fi mai mic de 8 lei/oră şi mai mare de 10 lei/oră.

 

(4) Pentru veniturile realizate se calculează şi se virează cotele potrivit reglementărilor legale în vigoare.


CAPITOLUL VIII
Controlul modului de organizare şi funcţionare a centrelor de permanenţă

Art. 40. – (1) Controlul privind respectarea asigurării continuităţii asistenţei medicale primareîn regim de gardă în centrele de permanenţă se exercită de comisii mixte formate din reprezentanţi ai direcţiilor de sănătate publică şi ai casei de asigurări de sănătate, în funcţie de domeniul de competenţă.

(2) Controlul prevăzut la alin. (1) va urmări, în principal, următoarele:

a) respectarea de către personalul medical a obligaţiilor care le revin în cadrul centrului de permanenţă;

b) identificarea eventualelor disfuncţionalităţi în activitatea centrului de permanenţă;

 

c) verificarea stocurilor de medicamente şi a solicitărilor de înlocuire pe baza fişelor de consum în centrele de permanenţă pe care le aprovizionează cu medicamente direcţiile de sănătate publică.

(3) Ca urmare a controalelor efectuate, se vor lua măsurile legale care se impun. În cazul în care reprezentanţii direcţiilor de sănătate publică şi ai caselor de asigurări de sănătate identifică probleme care nu pot fi soluţionate la nivel local, acestea vor fi transmise autorităţii şi instituţiilor ierarhic superioare, respectiv Ministerului Sănătăţii şi/sau Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, potrivit competenţelor legale.

 

CAPITOLUL IX
Monitorizarea şi evaluarea activităţii centrelor de permanenţă

Art. 41. – (1) La nivel local, monitorizarea şi evaluarea activităţii centrelor de permanenţă se realizează lunar de către direcţiile de sănătate publică judeţene si a municipiului Bucureşti şi cuprinde, în principal, următoarele elemente:

a) analiza indicatorilor de activitate realizaţi de centrele de permanenţă;

b) identificarea, analizarea şi soluţionarea, în limitele competenţelor instituţionale, a problemelor apărute în cadrul organizării şi funcţionării centrelor de permanenţă;

c) adoptarea măsurilor de îmbunătăţire a organizării şi funcţionării centrelor de permanenţă şi implementarea acestora.

(2) Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti au obligaţia de a elabora trimestrial un raport privind activitatea tuturor centrelor de permanenţă, pe care îl vor transmite Ministerului Sănătăţii până cel târziu la data de 30 a lunii următoare încheierii trimestrului.

Art. 42. – Evaluarea activităţii centrelor de permanenţă se realizează pe baza următorilor indicatori care vor fi raportaţi direcţiilor judeţene de sănătate publică şi a municipiului Bucureşti:

1. indicatorii de activitate raportaţi de centrul de permanenţă:

a) numărul de bolnavi pentru care s-a asigurat continuitatea asistenţei medicale primare în regim de gardă prin centrul de permanenţă;

b) numărul de bolnavi pentru care s-a asigurat continuitatea asistenţei medicale primare în regim de gardă în centrul de permanenţă, pe grupe de vârstă;

c) numărul de bolnavi pentru care s-a solicitat intervenţia unui echipaj de urgenţă;

d) numărul de bolnavi pentru care s-a solicitat ambulanţa de transport;

e) numărul de bolnavi pentru care s-a eliberat bilet de trimitere către alte specialităţi;

f) numărul de bolnavi pentru care s-a asigurat consultaţie în regim de gardă la sediul centrului de permanenţă;

g) numărul de bolnavi pentru care s-a asigurat consultaţie în regim de gardă la domiciliul pacientului;

h) durata medie de răspuns pentru solicitările în afara centrului de permanenţă.

2. indicatori raportaţi de direcţiile de sănătate publică:

a) consumul de medicamente şi cheltuielile aferente;

b) consumul de materiale sanitare şi cheltuielile aferente;

 

c) numărul personalului medical, pe categorii profesionale, detaliat pe formele de organizare a centrelor de permanenţă.

3. indicatori raportaţi de către primarul unităţii administrativ-teritoriale:

a) numărul de centre de permanenţă care funcţionează în sedii asigurate de către consiliile locale;

b) numărul autospecialelor de consultaţii la domiciliu puse la dispoziţia centrelor de permanenţă de către consiliile locale;

c) cheltuieli efectuate pentru asigurarea utilităţilor;

d) cheltuieli efectuate pentru asigurarea personalului auxiliar şi a pazei cabinetelor medicale care participă la constituirea centrelor de permanenţă, indiferent de forma de organizare şi sediu.

CAPITOLUL X

Dispoziţii finale

 

Art. 43. – Centrele de permanenţă care sunt organizate şi funcţionează în sistemul de sănătate publică se reorganizeaza în conformitate cu prevederile prezentelor norme metodologice.

Art. 44. – Anexele nr. 1-6 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.

 

 

 

 

 

 

 

ANEXA Nr. 1
la normele metodologice


LISTA

cuprinzând urgenţele medico-chirurgicale (cod verde) pentru care se pot acorda consultaţii de urgenţă, de către medicii de familie, în cadrul centrelor de permanenţă sau la domiciliul pacienţilor

1. OBSTETRICĂ – GINECOLOGIE

– mai mult de 2 minute între contracţii (prima naştere)

– mai mult de 5 minute între contracţii (la a II-a, a III-a naştere)

– sângerare minoră, la sarcină mai mică de 20 de săptămâni

– crampe menstruale, sarcină mai mică de 20 de săptămâni

– dureri abdominale şi temperatură, fără sarcină, fără slăbiciuni

– dureri nespecificate, fără sarcină, fără slăbiciune

– dureri neobişnuite, fără sarcină, fără slăbiciune

 

2. BOALĂ NEDIAGNOSTICATĂ

– febră

– ameţeli dar nu slăbiciune

– simptome neclare, dar nu slăbiciune

– probleme psiho/sociale

 

3. ARSURI TERMICE/ELECTRICE

– arsură electrică cu electricitate casnică (220 V), conştient, nu este cunoscut ca fiind cardiac

– arsuri minore

– cădere de la o înălţime mai mică de 3 m în urma electrocutării, conştient fără semene de leziuni

grave

– implicat în accident/incident fără simptome

 

4. ACCIDENTE DE SCUFUNDARE

– pacient conştient fără dificultăţi în respiraţie sau alte simptome

– leziuni minore după scufundare

 

5. MUŞCĂTURI DE ANIMALE/ÎNŢEPĂTURI DE INSECTE

– înţepătură de insectă de peste o oră fără simptome generale

– înţepătură cu reacţie locală puternică fără reacţie generală

– muşcătură de animal cu leziune tegumentară

 

6. CĂDERI ŞI ALTE ACCIDENTE

– Cădere sub 3 metri (fără alte criterii de urgenţă)

– Plăgi şi contuzii, leziuni minore

– Implicat în accident, fără simptome

 

7. INTOXICAŢII LA COPII

– Ingerarea unor doze subtoxice de substanţe periculoase

– Ingerarea de derivate petroliere fără alte criterii de urgenţă

 

8. LEZIUNI ALE CAPULUI, FEŢEI ŞI ALE GÂTULUI

– Cădere de la 3 metri fără alte criterii de urgenţă

– Plăgi, contuzii, leziuni minore

– Implicat în accident fără semne sau leziuni

 

9. HIPO-HIPERTERMIA

– Hipotermie uşoară fără alte simptome

– Expunere la temperaturi extreme – căldură sau frig dar pacientul este bine

 

10. LEZIUNI CHIMICE

– Leziuni minore prin substante corosive

– Implicat în accident, fără alte simptome sau semne

 

11. ACCIDENT RUTIER (Pacientul se află la dispensar sau văzut deja de medic)

– Plăgi, contuzii, leziuni minore (confirmat de medic sau personal sanitar calificat)

– Implicat în accident fără alte simptome sau semne

– Implicat în accident în ultimele 24 ore, acum acuză dureri sau vrea să fie consultat de medic

 

12. VIOLENŢĂ; AGRESIUNE

– leziuni minore neproduse de arme

– victimă a violenţei, nu sunt leziuni evidente, fără reacţie psihică

13. ALERGII

– prurit şi eritem

– reacţie alergică cu durată mai mare de 30 min. după expunere

– îngrijorare în privinţa reacţiei alergice, fără simptome în prezent

 

14. SINCOPA

– lipotimie, bine acum

– suspect de sincopă la NTG dar acum este bine

– aproape de sincopă, dar acum este bine

– cunoscut ca fiind epileptic, tendinţă la sincopă, recuperează

15. SÂNGERAREA

– sarcină sub 20 de săptămâni, sângerare, dureri asemănătoare celor menstruale

– fără sarcină, sângerare vaginală anormală, altfel bine

– hematurie

– epistaxis minor

– sângerări repetate la pacienţi aflaţi sub tratament cu anticoagulante, altfel bine

 

16. DURERI TORACICE

– durere la mişcările respiratorii sau exerciţii, apărute în plină sănătate

– aritmie cardiacă, simte că se pierd bătăi ale inimii, altfel este bine

 

17. DIABET ZAHARAT

– temperatură, fără alte simptome generale

– infecţie localizată, fără alte simptome generale

– pacient cunoscut cu nivel crescut al glicemiei, fără simptome

– pacient diabetic, insulino-dependent, alert după ingerare de zahăr

 

18. TEMPERATURĂ

– gripă sau răceală

– roşu în gât, altfel bine

– temperatură, altfel bine

– tuse, altfel bine

 

19. AVC (APOPLEXIE)

– paralizie după semne de AVC, recuperare rapidă

– paralizie după semne de AVC recuperat acum

 

20. CEFALEE

– creştere în intensitate a cefaleei, la mai mult de 12 ore de la producerea leziunii traumatice

– antecedente de migrenă, cefalee tipică de migrenă

– cefalee (concomitent simptome moderate de greaţă, sensibilitate la sunet şi lumină)

– cefalee fără alte simptome

– suspect de sinuzită

 

21. CONVULSII

– antecedente de epilepsie, recuperare din criză epileptică

– copil sub şase ani, antecedente de convulsii febrile, recuperează

 

22. DURERI ABDOMINALE SAU DE SPATE

– durere nespecifică, altfel este bine

– diaree şi vomă, altfel este bine

– suspect apendicită, altfel este bine

– dureri în regiunea abdominală inferioară la bărbat, probleme la urinare

– temperatură, dureri de spate în zona inferioară

– dureri abdominale care durează mai mult de o zi, iar starea pacientului nu se deteriorează

– dureri constrictive în abdomen, constipaţie

– dureri de spate

 

23. PSIHIATRIE/SUICID

– antecedente de boală mintală (problema pentru care se solicită consultaţie este cunoscută şi

corespunde antecedentelor)

– gânduri de suicid

– pacient deprimat, fără intenţii de suicid

– ingestie de substanţe toxice, în doză minimală

– simptome de abstinenţă (sevraj)

– atac brusc de agitaţie motorie cu sau fără dificultăţi respiratorii

 

24. DISPNEE (DIFICULTĂŢI DE RESPIRAŢIE)

– temperatură, tuse, spută de culoare verde-gălbuie

– parestezii sau amorţeală în jurul gurii şi a degetelor

– tuse, altfel este bine

– suspect de corp străin în gât, acum fără dificultăţi respiratorii

 

25. STARE DE EBRIETATE/INTOXICAŢIE

– ingestia de substanţă periculoasă în cantităţi mici fără semne sau simptome

– simptome de sevraj

 

26. COPIL BOLNAV

– antecedente de convulsii febrile, trezit după o criză recentă

– gât roşu, altfel este bine

– temperatură, altfel este bine

– tuse, altfel este bine

– simptomele unei răceli obişnuite

– corp străin în nas sau ureche

 

27. URECHEA

– dureri în ureche

– secreţii din ureche

– leziuni minore la ureche

– ameţeală trecătoare, fără alte simptome

– suspect de sindrom de hiperventilaţie

– zgomote în urechi

– corp străin în canalul auditiv

 

28. OCHIUL

– leziuni izolate minore

– dureri acute în ochi, fără alte simptome

– conjunctivită – lăcrimare, usturime la nivelul ochilor

– ochi dureros după privirea unei operaţiuni de sudură, albeaţă

 

 

ANEXA NR.2

La normele metodologice

    CONVENŢIE DE ASOCIERE
a medicilor de familie pentru asigurarea continuităţii asistenţei
medicale primareîn regim de gardă prin centrele de permanenţă


Art. 1. – Părţile semnatare

În conformitate cu prevederile art. 60 lit. g) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu prevederile Legii nr. 263/2004 privind asigurarea continuităţii asistenţei medicale primareprin centrele de permanenţă, cu modificările şi completările ulterioare, s-a convenit la asocierea urmatoarelor părţi:

1. Nume şi prenume …………………………………………………, titular/reprezentant legal al cabinetului de medicină de familie

. ………………………………………………………………………………………………………………

2. Nume şi prenume …………………………………………………, titular/reprezentant legal al cabinetului de medicină de familie

. ………………………………………………………………………………………………………………

La asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă participă:

1. Medic de familie:

Nume: ………………………. Prenume: ……………………………

Din cabinetul de medicină de familie: …………………………………

Cod numeric personal: ……………………………………………….

Grad profesional: …………………………………………………..

Codul de parafă al medicului: ………………………………………..

. ………………………………………………………………………………………………………………

. ………………………………………………………………………………………………………………

2. Asistent medical:

Nume: ………………………. Prenume: ……………………………

Din cabinetul de medicină de familie: …………………………………

Cod numeric personal: ……………………………………………….

. ………………………………………………………………………………………………………………

. ………………………………………………………………………………………………………………

Art. 2. – Scopul asocierii

2.1. Scopul asocierii este constituirea echipelor de gardă pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale primareîn regim de gardăîn forma de organizare a activităţii medicale „centru de permanenţă”.

2.2. Principiile care stau la baza activităţii echipelor de gardă constituite pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale primareîn regim de gardă  în centrul de permanenţă sunt următoarele:

a) principiul independenţei juridice a cabinetelor de medicină de familie;

b) principiul independenţei profesionale în exercitarea profesiei de medic a medicilor de familie asociaţi;

c) principiul răspunderii individuale pentru actele medicale prestate.

2.3. Echipele de gardă constituite pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare în regim de gardăîn centrul de permanenţă îşi desfăşoară activitatea cu respectarea prevederilor normelor metodologice cu privire la asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare în regim de gardă prin centrele de permanenţă.

Art. 3. – Denumirea asocierii

3.1. Asocierea este denumită ………………………………………… (numele parţilor semnatare prevazute la art. 1, urmate de sintagma ” echipe de gardă pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare în regim de gardă în centrul de permanenţă”)

Art. 4. – Sediul asocierii

4.1. Echipele de gardă constituite pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale primareîn regim de gardă în centrul de permanenţă vor funcţiona în sediul/sediile, după caz:

a) ………………………………………………………………..

b) ………………………………………………………………..

c) ………………………………………………………………..

4.2.Echipele de gardă constituite pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare în regim de gardă în cadrul centrului de permanenţă mobil va funcţiona în următoarele locaţii, după caz:

a) ………………………………………………………………..

b) ………………………………………………………………..

c) ………………………………………………………………..

Art. 5. – Durata asocierii

Asocierea se încheie pe durată  nedeterminată.

Art. 6. – Conducerea asocierii

6.1. Organul de conducere al asocierii este adunarea generală formată din titularii/reprezentanţii legali ai cabinetelor de medicină de familie care au constituit echipele de gardă pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare în regim de gardăprin centrul de permanenţă.

6.2. Hotărârile adunării generale se iau prin consens.

6.3. În relaţiile cu terţii, răspunderea pentru obligaţiile contractuale revine părţii care a instituit obligaţia respectivă.

Art. 7. – Exercitarea profesiei

7.1. În cadrul asocierii, medicii de familie îşi vor consacra activitatea profesională în beneficiul asigurării continuităţii asistenţei medicale primareîn regim de gardăîn centrul de permanenţă şi se vor informa reciproc în legatură cu aceasta.

7.2. Fiecare medic de familie îşi exercită profesia în numele cabinetului de medicină de familie al cărui titular sau angajat este.

7.3. În situaţia în care cabinetele medicilor de familie care au constituit echipele de gardă pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare în regim de gardă prin centrul de permanenţă, au angajat personal medical pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare în regim de gardă în centrul de permanenţă, acesta îşi exercită profesia în numele cabinetului de medicină de familie al cărui angajat este.

7.4. În situaţia în care medicii de familie au încheiat contracte de muncă sau de prestări servicii pentru personalul medical care participă la asigurarea continuităţii asistenţei medicale primareîn regim de gardă în centrul de permanenţă, acesta va fi menţionat într-o anexă la prezenta convenţie de asociere

Art. 8. – Prezenta convenţie de asociere încetează prin hotărârea comună a medicilor de familie titulari/ reprezentanţilor legali ai cabinetelor medicale care participă la constituirea echipelor de gardă pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare în regim de gardă prin centrul de permanenţă.

Art. 9. – Alte clauze ……………………………………………….

Art. 10. – Dispoziţii finale

10.1. Asocierea altor medici de familie la realizarea scopului prezentei convenţii de asociere se face numai cu acordul asociaţilor fondatori.

10.2. Echipele de gardă constituite pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale primareîn regim de gardăîn centrul de permanenţă va fi coordonat de către dr. ……………. .

10.3. Prezenta convenţie de asociere, împreună cu anexa care face parte integrantă din aceasta, reprezintă voinţa părţilor şi înlătură orice altă înţelegere verbală dintre părţi, anterioară sau ulterioară încheierii ei.

10.4. Prezenta convenţie de asociere va fi depusă la direcţia de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti în vederea emiterii deciziei de înfiinţare a centrului de permanenţă.

Încheiată astăzi, ……………, la ………………………., în ….. exemplare, câte unul pentru fiecare parte semnatară şi unul pentru direcţia de sănătate publică.

Semnăturile medicilor de familie titulari/reprezentanţilor legali şi ştampila fiecărui cabinet de medicină de familie:

1. ………………………………… – cabinet medicină de familie

2. ………………………………… – cabinet medicină de familie

3. ………………………………… – cabinet medicină de familie

Depusă azi ………….. la Direcţia de Sănătate Publică ……..
NOTĂ: Un exemplar al prezentei convenţii de asociere se depune şi la primăriile unităţilor administrativ-teritoriale direct implicate.

 

 

   ANEXA Nr. 3
la normele metodologice


    STANDARDE MINIMALE
privind dotarea centrelor de permanenţă fixe

1. Mobilier specific:

a) pat/canapea de consultaţie;

b) birou pentru medic;

c) scaune;

d) masuţă pentru instrumentar;

e) suport perfuzor.

2. Aparatură/echipamente pentru resuscitare – respiraţie:

a)    tuburi staţionare pentru oxigen – minimum 2 x 10 l, NTP, contor debit/ventil debit cu

capacitatea maximă de cel putin 15 l/min. şi robinet de reglare conexiune rapidă;

b)    tuburi portabile pentru oxigen – minimum 5 l, NTP, contor debit/ventil debit cu capacitatea

maximă de cel putin 15 l/min. şi robinet de reglare conexiune rapidă;

c) balon ventilaţie adult/copil cu măşti de diferite mărimi şi rezervor suplimentar pentru oxigen;

d) pensă McGill de diferite mărimi.

3. Aparatura monitorizare-evaluare:

a) glucometru;

b) stetoscop;

c) tensiometru manual;

d) lampă pentru examinarea pupilelor;

e) ciocan reflexe;

f) termometru;

g) cântar pentru sugari şi adulti;

h) taliometru;

i) pelvimetru;

j) apăsător de limbă;

k) deschizător de gură;

l) canule rectale, uretrale, vaginale;

m) trusă completă de mică chirurgie;

n) masă ginecologică;

o) valve ginecologice şi pense de col;

p) seringa Guyon pentru spălături auriculare;

q) atele Kramer

r)  sterilizator.

4. Materiale şi dispozitive auxiliare:

a) materiale pentru curăţenie şi dezinfecţie;

b) materiale necesare colectării şi neutralizării deşeurilor periculoase;

c) stingător de incendiu.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

   ANEXA Nr. 4
la normele metodologice

 

    TRUSA DE URGENŢĂ

1. Materiale sanitare:

a) sonde de aspiraţie tip Yankauer;

b) sonde de aspiratie flexibile endotraheale, inclusiv pediatrice;

c) seringi de 5 ml şi 10 ml;

d) truse perfuzie;

e) feşe şi pansamente sterile şi nesterile;

f) truse sondaj urinar/pungi colectoare de urină;

g) container materiale ascuţite;

h) mănuşi nesterile/consult/de unică folosinţă;

i) canule intravenoase periferice, de diferite mărimi, pentru adulţi/copii.

2. Medicamente şi soluţii:

a) Soluţii cristaloide (ser fiziologic, Ringer, glucoză 5%, glucoză 10%);

b) Analgezice minore nemorfinice;

c) Aspirină;

d) Beta 2 mimetice inhalatorii;

e) Adrenalină;

f) Atropină;

g) Glucoză 33%;

h) Diazepam;

i) HCHS;

j) Nitorglicerină spray;

k) Nitroglicerină tablete;

l) Xilină;

m) Antiemetic injectabil;

n) Antiemetice orale;

o) Furosemid;

p) Vitamina B1;

q) Vitamina B6;

r) Miofilin i.v.;

s) Antihipertensive injectabile;

t) Antihipertensive orale;

u) Antispastice injectabile;

v) Antispastice orale;

w) Antibiotice injectabile;

x) Soluţii dezinfectante (alcool, iod, rivanol).

 

 

 

ANEXA Nr. 5
la normele metodologice

Casa de Asigurări de Sănătate
Cabinetul de Medicină de Familie ..........................
Judeţul .........................................
Medic titular/reprezentant legal ..........................
Localitatea .....................................


    BORDEROUL CENTRALIZATOR
al activităţii desfăşurate în centrul de permanenţă

    Luna …………………../an ………………

NR.

CRTNume, prenume

Medic de familieNume, prenume asitentData efectuării

gărziiNr. orelor de gardă efectuateTarif orar*)

Lei/orăContravaloarea orelor de gardă***)50% din tariful orar pentru cheltuieli administrative**)Ajustare cu 15% a tarifului orar pentru medicul coordonatorVenitul cabinetului de medicină de familie(lei) MAsMAs   12,8 lei/orăterif negociat dar nu mai mic de 8 lei/orăsi nu mai mare de 10 lei/ora

MAs

C1

C2

C3

C4

C5

C6

C7

C8

C9

C5xC7

C10

C6xC8

C11

C12

[C9x15%]

****)C13

[C9+C10+C11+C12]

6,4 lei/oră

6,4 lei/oră

6,4 lei/oră

6,4 lei/oră

6,4 lei/oră

6,4 lei/oră

6,4 lei/oră

   Total:

x

 

x

 



 

*)Tariful orar pentru medicii de familie este de 12,8 lei/oră.

*)Tariful orar pentru asistenţi se stabileşte în funcţie de salariul negociat dar nu poate fi mai mic de 8 lei/oră si nu mai mare de 10 lei/ora.

**)În situaţia în care medicul de familie îndeplineşte rolul de coordonator al centrului de permanenţă, tariful orar se majorează cu 15%.

***)Pentru centrele de permanenţă cu sediul pus la dispoziţie de consiliul local cheltuielile administrative sunt suportate de consiliul local respectiv, iar pentru centrele de permanenţă care îşi desfăşoară activitatea în cabinetele medicilor de familie se acorda 50% din tariful orar al medicului, adică 6,4 lei/oră, pentru cheltuieli administrative, pentru fiecare medic care activează în cadrul centrului de permanenţă, indiferent dacă este medic titular sau medic angajat.

****)Coloana C11 se adună la venitul cabinetului numai dacă  activitatea de gardă se derulează în cabinetele medicilor de familie, iar coloana C12 se adună în cazul în care medicul respectiv este medicul coordonator al centrului.

Răspunde de realitatea şi exactitatea datelor
Medic titular/reprezentant legal,
…………………………………………………..

 

Notă:

Borderoul se întocmeşte în două exemplare, dintre care unul rămâne la medicul titular/reprezentantul legal, iar celălalt se depune la casa de asigurări de sănătate de către reprezentantul legal al cabinetului de medicină de familie, în primele 10 zile lucrătoare ale lunii următoare. Borderoul va fi însoţit de lista CNP-urilor aparţinând persoanelor care au beneficiat de servicii medicale acordate în timpul gărzilor efectuate în centrul de permanenţă.

Operarea datelor cu caracter personal se va face în conformitate cu prevederile Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare.

 

 

 

   ANEXA Nr. 6
la normele metodologice

    CONTRACT
pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare în regim de gardă
prin centrele de permanenţă

I. Părţile contractante

Casa de Asigurări de Sănătate …………………………, cu sediul în municipiul/oraşul ………………….., str. ………………… nr. ….., judeţul/sectorul …………………., telefon/fax ……………………., reprezentată prin preşedinte – director general …………………….,

şi

Cabinetul de medicină de familie ……………………., organizat astfel:

– cabinetul medical individual …………………………..,…………, reprezentat prin medicul titular …………………………………;

– cabinetul medical asociat sau grupat ……………………………………………., reprezentat prin medicul delegat …………………………………;

– societatea civilă medicală ……………………………………………………, reprezentată prin administratorul …………………………………;

– unitatea medico-sanitară cu personalitate juridică, înfiinţată potrivit Legii nr. 31/1990 privind societaţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, …………………….., reprezentată prin ……………………………………,

având sediul cabinetului de medicină de familie în municipiul/oraşul/comuna ………………., str. ……………….. nr. …., bl. …., sc. ……, et. …., ap. …., judeţul/sectorul,……………………………………., str. ……………………. nr. …., telefon …………………., cont nr. ……………………………………. deschis la Trezoreria Statului sau cont nr. deschis la Banca …………………….., cod numeric personal al reprezentantului legal ……………………… sau cod unic de înregistrare ………………………………,

care participă la constituirea echipelor de gardă pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare în regim de gardăprin Centrul de permanenţă ……………………., înfiinţat prin Decizia Direcţiei de Sănătate Publică ……………………. nr. …………………,

II. Obiectul contractului

Art. 1. – Obiectul prezentului contract îl constituie asigurarea continuităţii asistenţei medicale primareîn regim de gardă în medicina primară prin centrele de permanenţă, conform Legii nr. 263/2004 privind asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă, cu modificările şi completările ulterioare, şi Normelor metodologice cu privire la asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă, aprobate prin ordinul ministrului sănătăţii şi al ministrului adminstraţiei şi internelor nr. 697/112/2011

III. Servicii medicale acordate

Art. 2. – Serviciile medicale acordate în cadrul centrului de permanenţă sunt cele prevăzute în Normele metodologice cu privire la asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă, respectiv:

a) asistenţă medicală în afecţiuni acute şi urgenţele medico-chirurgicale, conform Anexei nr. 1 la normele metodologice, în limitele competenţei medicului de familie şi a posibilităţilor tehnice, cum ar fi: anamneză, examen clinic general, diagnostic, tratament;

b) trimitere către alte specialităţi în vederea internării, în situaţiile prevăzute la lit. a) care depăşesc competenţele medicului de familie;

c) medicaţia necesară tratamentului de urgenţă se asigură de la trusa de urgenţă a centrului de permanenţă sau a cabinetului medical în cazul în care permanenţa se asigură la cabinetul medical, eliberându-se şi o adeverinţă medicală pentru pacient care se va prezenta a doua zi la medicul său de familie pentru prescrierea reţetei; în zilele de sâmbătă, duminică şi sărbători legale, medicaţia se va asigura de la trusa de urgenţă atât cât va fi necesar pacientului să ajungă la medicul său de familie.

Art. 3. – (1) Serviciile medicale prevăzute la art. 2 se acordă tuturor persoanelor care le solicită, indiferent de statutul de asigurat al acestora.

(2) Serviciile medicale ulterioare serviciilor medicale acordate prin centrele de permanenţă prevăzute la art. 2 se suportă din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate cu respectarea condiţiilor acordării pachetului de servicii de bază, pachetului minimal de servicii medicale şi pachetului de servicii pentru persoanele asigurate facultativ, după caz, în cabinetele medicilor de familie pe listele cărora sunt înscrişi sau la nivelul camerelor de gardă ale serviciilor de primiri urgenţe.

(3) La asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare în regim de gardăprin centrele de permanenţă participă:

1. Medic de familie:

Nume ………………………… Prenume ……………………………

Cod numeric personal ………………………………………………..

Grad profesional ……………………………………………………

Codul de parafă al medicului …………………………………………

2) Asistent medical:

Nume ………………………. Prenume ……………………………..

Cod numeric personal ……………………………………………….

IV. Durata contractului

Art. 4. – Prezentul contract este valabil de la data încheierii până la 31 decembrie 2011.

V. Obligaţiile părţilor

A. Obligaţiile casei de asigurări de sănătate

Art. 5. – Casa de asigurări de sănătate are următoarele obligaţii:

a)    să încheie contracte distincte cu cabinetele de medicină de familie ai caror titulari/

reprezentanţi legali au constituit echipele de gardă pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicaleîn regim de gardăîn centrele de permanenţă;

b)    să deconteze cabinetelor de medicină de familie cu care au încheiat contract, în termen de 20

de zile calendaristice de la depunerea documentelor necesare decontării, contravaloarea aferentă orelor de gardă efectuate în centrele de permanenţă, cu sau fără cheltuieli de administrare, după caz;

c)    să efectueze controlul activităţii desfăşurate în centrele de permanenţă, în colaborare cu

direcţiile de sănătate publică;

d)    să înmâneze la momentul efectuării controlului sau, după caz, să comunice medicilor de

familie titulari/reprezentanţi legali ai cabinetelor care au încheiat contracte pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare în regim de gardăprin centrele de permanenţă, procesele-verbale şi/sau notele de constatare ca urmare a efectuării controalelor în termen de 3 zile lucrătoare de la data efectuării controlului;

B. Obligaţiile cabinetelor de medicină de familie ai căror titulari au constituit echipele de gardă pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicaleîn regim de gardăîn centrele de permanenţă

Art. 6. – Medicul de familie titular/reprezentantul legal al cabinetului de medicină de familie care asigură continuitatea asistenţei medicale în regim de gardăprin centrele de permanenţă are următoarele obligaţii:

a) să afişeze la cabinetul de medicină de familie în care îşi desfăşoară activitatea următoarele date:

– sediul centrului de permanenţă care asigură rezolvarea situaţiilor de urgenţă în afara programului de activitate;

– numărul de telefon al centrului de permanenţă;

– programul fiecăruia dintre medicii de familie care îşi desfăşoară activitatea în centrul de permanenţă;

– numărul de apel telefonic unic 112 pentru apeluri de urgenţă.

b) să respecte programul de lucru corespunzător graficului de gărzi transmis casei de asigurări de sănătate, direcţiei de sănătate publică şi serviciului de ambulanţă. Schimbarea graficului de gardă se poate face numai în situaţii deosebite, cu înştiinţarea coordonatorului centrului de permanenţă, a casei de asigurări de sănătate,  a direcţiei de sănătate publică şi a serviciului de ambulanţă;

c) să întocmească şi să transmită coordonatorului centrului de permanenţă, până la data de 10 a lunii în curs pentru luna precedentă, desfăşurătoarele privind activitatea efectuată;

d) să ţină evidenţa consumurilor de medicamente şi materiale sanitare, să întocmească şi să transmită coordonatorului centrului de permanenţă, până la data de 10 a lunii în curs pentru luna precedentă, un raport privind consumurile înregistrate;

e) să prezinte casei de asigurări de sănătate, în primele 10 zile lucrătoare ale lunii următoare pentru luna precedentă, urmatoarele documente în vederea decontării:

– factura cuprinzând contravaloarea orelor de gardă efectuate;

– foaia colectivă de prezenţă a personalului medical;

– borderoul centralizator al activităţii desfăşurate în centrul de permanenţă în format electronic şi pe suport de hârtie, parafat şi ştampilat, conform modelului prevăzut în anexa nr. 5 la normele metodologice;

f) să asigure necondiţionat serviciile medicale prevăzute la art. 2 tuturor persoanelor care le solicită, la nivelul centrului de permanenţă, pe toată durata gărzii, cu respectarea în totalitate a prevederilor legale în vigoare care reglementează activitatea medicală;

g) să asigure consultaţia medicală la domiciliu, la solicitarea dispeceratului medical de urgenţă, în situaţia în care centrul de permanenţă are la dispoziţie o autospecială de consultaţii la domiciliu. În situaţia în care solicitarea de deplasare la domiciliu a medicului de familie este adresată direct centrului de permanenţă de către pacient sau aparţinători, deplasarea se va face numai cu acordul dispeceratului medical de urgenţă;

h) să solicite, atunci când consideră că starea pacientului o impune, prin intermediul dispeceratului medical de urgenţă, intervenţia unui echipaj medical de urgenţă pentru rezolvarea cazului sau trimiterea unei ambulanţe de transport cu asistent medical, ambulanţier sau însoţitor, după caz;

i) să informeze dispeceratul medical de urgenţă imediat după rezolvarea cazului pentru obţinerea acordului de a reveni la sediul centrului de permanenţă;

j) să completeze documentele şi rapoartele de activitate specifice centrului de permanenţă;

k) să respecte legislaţia privind prelucrarea datelor cu caracter personal.

VI. Modalităţi de plată

Art. 7. – (1) Plata serviciului de gardă se face prin tarif orar separat, atât pentru medicii de familie, cât şi pentru asistenţii medicali.

(2) Tariful orar pentru medicii de familie titulari de cabinet, cât şi pentru medicii angajaţieste de 12,8 lei/oră.

(3) Tariful orar pentru asistenţii medicali care desfăşoară serviciu în regim de gardă în cadrul centrelor de permanenţă se determină în funcţie de salariul negociat cu toate sporurile şi contribuţiile aferente şi nu poate fi mai mic de 8 lei/oră şi mai mare de 10 lei/oră.

(4) Pentru veniturile realizate se calculează şi se virează cotele aferente taxelor şi impozitelor potrivit reglementărilor legale în vigoare.

(5) Medicii de familie care participă la constituirea unui centru de permanenţă efectuând serviciul în regim de gardă în cabinetul propriu sau prin rotaţie în spaţiul pus la dispoziţie de unul dintre medicii participanţi la convenţia de asociere, suportă şi cheltuieli de administrare şi funcţionare pentru centrul de permanenţă, situaţie în care tariful orar prevăzut la art. 7 alin. (2) se majorează cu 50%, adică 6,4 lei/oră, pentru fiecare medic de familie care îşi desfăşoară activitatea, indiferent dacă este medic titular, asociat sau angajat.

Art. 8. – (1) Medicii de familie care asigură continuitatea asistenţei medicale în regim de gardăîn centrele de permanenţă beneficiază de un venit care se constituie din sumele obţinute prin înmulţirea valorii de referinţă a tarifului orar, ajustate calităţii de coordonator al centrului de permanenţă, după caz, şi cu procentul corespunzător cheltuielilor de administrare şi funcţionare, după caz, cu numărul total de ore de gardă efectuate de către fiecare medic de familie în parte, în luna pentru care se face plata.  

(2) Pentru medicul de familie care îndeplineşte rolul de coordonator al centrului de permanenţă, tariful orar se majorează cu 15%.

(3) Decontarea activităţii medicale desfăşurate în cadrul centrului de permanenţă se face lunar, în termen de maximum 20 de zile calendaristice de la primirea documentelor, la data de………….. .

(4) În cazul în care un medic lipseşte nemotivat sau fără să anunţe schimbarea gărzii, va fi sancţionat cu contravaloarea orelor de gardă ce trebuiau efectuate, precum şi sumele aferente cheltuielilor, după caz.

VII. Controlul modului de organizare, derulare, monitorizare şi raportare a activităţii desfăşurate în cadrul centrelor de permanenţă

Art. 9. – (1) Controlul privind respectarea normelor în asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare în regim de gardă în centrele de permanenţă se exercită de comisii mixte formate din reprezentanţi ai direcţiilor de sănătate publică şi ai caselor de asigurări de sănătate, în funcţie de domeniul de competenţă.

(2) Controlul prevăzut la alin. (1) va urmări, în principal, următoarele:

a) respectarea de către personalul medical a obligaţiilor ce le revin în cadrul centrului de permanenţă;

b) identificarea eventualelor disfuncţionalităţi în activitatea centrului de permanenţă.

(3) Ca urmare a controalelor efectuate se vor lua măsurile legale ce se impun. În cazul în care reprezentanţii direcţiilor de sănătate publică şi ai caselor de asigurări de sănătate identifică probleme ce nu pot fi soluţionate la nivel local, acestea vor fi transmise autorităţii şi instituţiilor ierarhic superioare, respectiv Ministerului Sănătăţii şi/sau Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, potrivit competenţelor conferite de lege.

VIII. Răspunderea contractuală

Art. 10. – În situaţia în care se constată nerespectarea obligaţiilor contractuale prin abateri repetate, medicul şi/sau asistentul medical vor/va fi sancţionaţi/sancţionat prin excluderea din echipele de gardă şi înlocuiţi/înlocuit cu alte persoane cu nivel de pregătire corespunzător, lucru ce se consemneză printr-un act adiţional.

IX. Clauză specială

Art. 11. – Orice împrejurare independentă de voinţa părţilor, intervenită după data semnării contractului şi care împiedică executarea acestuia, este considerată ca forţă majoră şi exonerează de răspundere partea care o invocă. Sunt considerate ca fiind forţă majoră, în sensul acestei clauze, împrejurări ca: război, revoluţie, cutremur, mari inundaţii, embargo.

Partea care invocă forţa majoră trebuie să anunţe cealaltă parte în termen de 5 zile de la data apariţiei respectivului caz de forţă majoră şi să prezinte un act confirmativ eliberat de autoritatea competentă din propriul judeţ, respectiv municipiul Bucureşti, prin care să certifice realitatea şi exactitatea faptelor care au condus la invocarea forţei majore şi, de asemenea, de la încetarea acestui caz.

Dacă nu procedează la anunţarea, în termenele prevăzute mai sus, a începerii şi încetării cazului de forţă majoră, partea care îl invocă suportă toate daunele provocate celeilalte părţi prin neanunţarea în termen.

X. Încetarea, rezilierea şi suspendarea contractului

Art. 12. – Contractul de asigurare a continuităţii asistenţei medicale primare în regim de gardăprin centrele de permanenţă încetează în următoarele condiţii:

a) prin desfiinţarea convenţiei de asociere dintre medicii care au organizate echipele de gardă;

b) prin acordul de voinţă al părţilor;

c) dacă medicul titular al cabinetului de medicină de familie renunţă sau pierde calitatea de membru al Colegiului Medicilor din România;

d) prin denunţarea unilaterală a contractului de către reprezentantul legal al cabinetului de medicină de familie, printr-o notificare scrisă, cu 30 de zile calendaristice anterior datei de la care se doreşte încetarea contractului, cu indicarea temeiului legal;

e) a survenit îmbolnăvirea sau decesul titularului cabinetului de medicină de familie.

Art. 13. – (1) Contractul de asigurare a continuităţii asistenţei medicale primare în regim de gardăprin centrele de permanenţă se reziliază de plin drept, la data producerii următoarelor situaţii:

a) dacă medicul nu participă la serviciile în regim de gardă în medicina primară prin centrele de permanenţă, conform programării efectuate de medicul coordonator, cel puţin 3 luni consecutiv;

b) dacă din motive imputabile medicului acesta îşi întrerupe activitatea pe o perioadă mai mare de 30 de zile calendaristice.

(2) Contractul pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare în regim de gardă prin centrele de permanenţă se reziliază de plin drept printr-o notificare scrisă a caselor de asigurări de sănătate, în termen de maximum 10 zile calendaristice de la data constatării următoarelor situaţii:

a) expirarea perioadei de 30 de zile calendaristice de la ridicarea de către organele în drept a autorizaţiei sanitare de funcţionare sau a documentului similar sau de la încetarea termenului de valabilitate a acestora;

b) nerespectarea termenelor de depunere a facturilor însoţite de documentele privind activităţile realizate conform prezentului contract, în vederea decontării de către casele de asigurări de sănătate a activităţii realizate, pentru o perioadă de două luni consecutive în cadrul unui trimestru, respectiv trei luni într-un an;  

c) refuzul cabinetului de a pune la dispoziţia organelor de control ale Ministerului Sănătăţii, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, caselor de asigurări de sănătate şi direcţiilor de sănătate publică a actelor privind activitatea desfăşurată în centrul de permanenţă.

Art. 14. – Contractul de asigurare a continuităţii asistenţei medicale primareîn regim de gardăprin centrele de permanenţă se suspendă cu data la care a intervenit una dintre următoarele situaţii:

a) expirarea termenului de valabilitate a autorizaţiei sanitare de funcţionare sau a documentului similar cu condiţia ca furnizorul să facă dovada demersurilor întreprinse pentru prelungirea acesteia până la termenul de expirare; suspendarea se face pentru o perioadă de maximum 30 zile calendaristice de la data expirării acesteia;

b) pentru cazurile de forţă majoră confirmate de autorităţile publice competente, până la încetarea cazului de forţă majoră dar nu mai mult de 6 luni sau până la data ajungerii la termen a contractului.

XI. Corespondenţa

Art. 15. – Corespondenţa legată de derularea prezentului contract se efectuează în scris, prin scrisori recomandate cu confirmare de primire, prin fax sau direct la sediul părţilor.

Fiecare parte contractantă este obligată ca în termen de 3 zile lucrătoare din momentul în care intervin modificări ale datelor ce figurează în prezentul contract să notifice celeilalte părţi contractante schimbarea survenită.

XII. Modificarea contractului

Art. 16 – În condiţiile apariţiei unor noi acte normative în materie, care intră în vigoare pe durata derulării prezentului contract, clauzele contrare se vor modifica şi se vor completa în mod corespunzător.

Art. 17. – Dacă o clauză a acestui contract ar fi declarată nulă, celelalte prevederi ale contractului nu vor fi afectate de această nulitate.

Art. 18. – (1) Litigiile născute în legătură cu încheierea, executarea, modificarea şi încetarea ori alte pretenţii decurgând din prezentul contract vor fi supuse unei proceduri prealabile de soluţionare pe cale amiabilă.

(2) Litigiile nesoluţionate conform alin. (1) vor fi aduse la cunoştinţa Ministerului Sănătăţii şi Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate spre soluţionare, în caz contrar fiind deduse, instanţelor de judecată.

Prezentul contract privind asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare în regim de gardăprin centrele de permanenţă a fost încheiat astăzi, …………., în două exemplare a câte …….. pagini fiecare, câte unul pentru fiecare parte contractantă.

XIII. Alte clauze*)

. ………………………………………………………………………………………………………………

. ………………………………………………………………………………………………………………

 Casa de Asigurări de Sănătate                                                      Cabinet medicină de familie
Preşedinte-director general,                                                                      Reprezentant legal,
..............................................                                                                       ................................
Director executiv al Direcţiei economice,
       ......................................
Director executiv al Direcţiei relaţii contractuale,
   ...............................................
                        Vizat
Compartiment juridic şi contencios


NOTĂ: Un exemplar al prezentului contract se depune şi la primăriile unităţilor administrativ-teritoriale direct implicate.

___________

*) În cuprinsul contractelor pot fi prevăzute clauze suplimentare, negociate între părţile contractante, în limita prevederilor legale în vigoare.

Comentariile sunt închise.