Welcome!

1 2 3 4 5
wowslider by WOWSlider.com v8.7

     

 Medicina bazata pe dovezi. Cum sa practici si cum sa predai.

David L.Sackett, W.Scott Richardson, William Rosenberg, R.Brian Haynes, Ed.Eurobit ,Timisoara, 1999, 248 pag (pdf 1,8 Mb)

Clasificarea Internationala
pentru Asistenta Medicala
Primara, ICPC-2

WONCA International Classification Committee,
Ed.Solness, Timișoara, 2000, 210 pag.,
(pdf 1,2 Mb)

Reteaua de Dispensare
Santinela Medinet

CNSMF, Ed. Brumar, Timișoara, 2004
(pdf 1,1 Mb)

 

Ghid de preventie, 2016

Ghidul de prevenție (Stilul de viață sănătos și alte intervenții preventive prioritare pentru boli netransmisibile, în asistența medicală primară) este un astfel de instrument, dedicat în primul rând profesioniștilor din asistenta primara, medici de familie și asistenți medicali, în scopul familiarizării acestora cu conceptele moderne ale domeniului medicinei preventive. Deopotrivă, el este un vehicul educațional destinat sensibilizării publicului larg și creării acelei platforme generale de înțelegere fără de care, bătălia pentru păstrarea/recâștigarea sănătății, nu poate fi decât o luptă fără sorți de izbândă.

Calitatea in medicina familiei – Interviu cu Prof. van Es

 

Interviu cu Prof. dr. Jan van Es (1921-2008)

Profesor consultant la Universitatea Utrecht si Universitatea Liberã din Amsterdam, Olanda

realizat de dr. Marius Marginean in octombrie 1996, publicat in revista Medicina Familiei Nr. 14 din decembrie 1996 (revista editata de Colegiul Medicilor Instructori de Medicina Familiei)

  vanes5Dr.Marius Mãrginean: Multi dintre medicii generalisti vã cunosc activitatea desfãsuratã în România in ultimii ani. Cine sunteti Dvs, domnule profesor van Es? Prof. dr. Jan van Es: Mi-am început activitatea profesionalã ca medic de familie în 1949. Mi-am sustinut doctoratul în 1959 si am devenit primul profesor de medicina famliei din Olanda în 1966 (si al doilea din lume). Am contribuit la dezvoltarea învãtãmântului universitar si postuniversitar de medicina familiei la Universitatea din Utrecht, am initiat programe de cercetare, printre care si un studiu privind morbiditatea. Am scris un manual de medicina familiei, care a fost tradus si în limba românã si care va fi publicat în februarie 1997. M-am retras din activitatea practicã în 1986, dar am activat în continuare în Olanda ca presedinte al unui program de dezvoltare a cercetãrii si ca presedinte al Fundatiei de Cercetare a Diabetului. M.M.: Ce ne puteti spune despre colaborarea olandezo-românã în domeniul medicinii familiei ? Continue reading

Eşecul rolului de gatekeeper al medicinei de familie în România

Rolul de gatekeeper a fost şi rămâne un mecanism de reglare al accesului la servicii medicale, prin care medicul de familie autorizează accesul la consultaţii de specialitate, investigaţii şi spital. Serviciile medicale au costuri, iar ele sunt într-o continuă creştere, astfel încât sistemele de sănătate, în general, caută soluţii prin care să se evite risipa. Rolul nu este intrinsec spe­cia­li­tăţii de medicină de familie, ci îi este atribuit de către politica sanitară. Întrebarea este dacă medicul de familie trebuie să fie gatekeeper, coordonator al îngrijirii pacientului sau consilier. Anul acesta se împlinesc 40 de ani de la Declaraţia de la Alma-Ata, când, în mod formal, s-a născut asistenţa medicală primară drept concept. Este interesant să vedem ce s-a întâmplat între timp în România, cum au evoluat sau involuat lucrurile, dacă mai avem ceva de făcut sau totul este pe făgaşul normal.
Dr. Marius Mărginean Publicat in Medic.ro Anul XV • Nr. 126 (6/2018)

Geanta doctorului

Geanta doctorului a fost întotdeauna un simbol al medicului din comunitate. Conţinutul s-a mai schimbat de-a lungul tim­pului, dar rămân valabile câteva amănunte pe care orice medic trebuie să le cunoască. Articolul prezintă un scurt is­to­ric al evoluţiei genţii medicului şi încearcă să atragă aten­ţia asupra necesităţii de a aborda serios acest accesoriu al medicului.     
Dr. Marius Mărginean Publicat in Medic.ro Anul XV • Nr. 124 (4/2018)

Resursele umane şi competenţele

Una dintre cele mai importante valori ale unui cabinet me­di­cal este resursa umană. De aceea, cabinetele medicale, mai mici sau mai mari, trebuie să aibă câteva noţiuni le­ga­te de managementul resurselor umane. De asemenea, tre­bu­ie să cunoaştem şi să urmărim sistemul educaţional, de­oa­rece el pregăteşte profesioniştii cu care, în mod inerent, vom colabora cu toţii. Interesul faţă de ceea ce se întâmplă în educaţia me­di­cală nu trebuie să dispară odată ce am ter­mi­nat pregătirea vo­ca­ţio­nală. Trebuie să ne implicăm în dez­vol­tarea unui sistem care să reglementeze dobândirea de noi competenţe şi moda­li­tatea în care ele pot fi practicate în si­gu­ranţă.     Dr. Marius Mărginean Publicat in Medic.ro Anul XV • Nr. 123 (3/2018)

Auditul clinic

Auditul clinic este una dintre cele mai importante tehnici pe care orice medic ar trebui să o deprindă încă din timpul studenţiei. Poate fi utilizată atât ca metodă de învăţare, cât şi ca metodă de creştere a calităţii, prin compararea activităţii clinice curente cu standarde existente şi acceptate. Dacă alte forme de evaluări sunt mai greu de acceptat de către pro­fe­sio­niştii din domeniul medical, auditul clinic ar trebui să fie o practică curentă, prin care cu toţii îşi pot, în primul rând, au­to­evalua abilităţile şi cunoştinţele clinice.   Dr. Marius Mărginean Publicat in Medic.ro Anul XV • Nr. 122 (2/2018)

Acreditarea cabinetelor de medicina familiei în Europa

Acreditarea cabinetelor de medicina familiei a ajuns pe agenda publică şi în România. Deocamdată, legea a fost prorogată, urmând a fi pusă în aplicare începând de anul viitor. Până atunci, ar trebui să ne informăm şi să vedem care ar fi implicaţiile pentru îmbunătăţirea calităţii îngrijirilor. Articolul de faţă trece în revistă cele mai importante experienţe din Europa în ceea ce priveşte evaluarea externă a cabinetelor medicale.  Calitatea serviciilor de sănătate este un concept destul de dificil de definit. Există multe definiţii, fiecare punând accent pe diferite elemente care par a influenţa calitatea. Putem defini calitatea ca fiind gradul în care serviciile de sănătate pentru indivizi şi populaţie măresc probabilitatea obţinerii unor rezultate de sănătate dorite şi în concordanţă cu cunoştinţele medicale curente. Această definiţie, folosită iniţial de Lohr(1) (1990), leagă procesele de rezultatele aşteptate, atât la nivel individual, cât şi la nivel de populaţie, sugerând necesitatea descoperirii diferenţelor între practicile actuale şi cele dorite. Desigur, o societate normală, matură, îşi doreşte să beneficieze de îngrijiri medicale de calitate. Dar calea către atingerea calităţii nu este chiar atât de uşoară şi depinde de multe aspecte. [Citeste mai departe…]   Dr. Marius Mărginean Publicat in Medic.ro Anul XV • Nr. 121 (1/2018)

Medicina familiei între continuitate și permanenţă

Continuitatea este un atribut important al medicinei de familie. Înțelegerea corectă a acestui concept permite o mai bună organizare a îngrijirilor medicale, cu costuri mai mici și rezultate mai bune atât în ceea ce privește satisfacția pacientului, cât și starea de sănătate a acestuia. Continuitatea nu se rezumă la asigurarea serviciilor medicale în afara orelor de program, ea asigură integrarea informațiilor pacientului la nivelul medicului de familie, fiind cel care îngrijește pe parcursul anilor. Continuitatea conferă calitate îngrijirilor în timp, oferă încredere în actul medical, construiește un parteneriat pacient – medic pe termen lung, uneori pe parcursul întregii vieți. Asigurarea serviciilor prin centrele de permanență reprezintă o soluție pragmatică la modul de viață modern, prin care statul încearcă să ofere asistență medicală populației și în perioadele în care cabinetele nu sunt deschise. Organizarea lor însă trebuie să respecte principiul continuității și nu să conducă la fragmentarea îngrijirii medicale. Marginean M. Medicina familiei între continuitate și permanență. Revista Medic.ro, Anul XIV • Nr. 120 (6/2017). p42-49.  

Cercurile calităţii în medicina familiei

Cercurile calității/grupurile de egali sunt o modalitate importan­tă de creștere a calității serviciilor medicale, fiind utilizate în mul­te țări. Sunt o abordare preferată de medicii de familie, schimbarea venind de jos în sus. Sunt utile în implementarea unor sisteme de calitate, în procesul de educație medicală continuă, în implementarea de ghiduri de practică. Articolul trece în re­vis­tă dezvoltarea modelului cercurilor de calitate în Europa și contextul în care ele pot fi organizate în medicina de familie.  Conceptul de „cercuri ale calității” se bazează pe recunoașterea importanței lucrătorilor de la baza sistemului, a celor care produc bunuri sau servicii în mod direct. Este un concept care stimulează implicarea resursei umane în identificarea problemelor și găsirea unor soluții posibile pentru a crește calitatea.  Conceptul are trei dimensiuni majore:
  • cercurile calității ca management participativ;
  • cercurile calității ca tehnică de dezvoltare profesională a resursei umane;
  • cercurile calității ca metodă de rezolvare a problemelor.
Marginean M. Cercurile calității în medicina familiei. Revista Medic.ro, Anul XIV • Nr. 119 (5/2017). p42-50.

Asigurarea calităţii în asistenţa medicală primară

Asigurarea calității serviciilor din asistența medicală primară este o preocupare la nivelul tuturor statelor din Europa. Pentru a avea calitate, trebuie întrunite o serie de elemente care țin în special de politica sanitară. Pe lângă acestea, organizațiile profesionale pot contribui la definirea standardelor și modelelor de bună practică medicală. În final, cabinetele medicale și furnizorii de servicii din asistența medicală primară vor putea să aibă la îndemână instrumentele pe baza cărora să-și organizeze activitatea, iar calitatea serviciilor va putea fi cu adevărat măsurată.
Dr. Marius Mărginean
Publicat în Medic.ro, Anul XIV • Nr. 118 (4/2017). p39-46.

Cât ne costă “economia” la cheltuielile de sănătate?

Adevărul este că ne costă mult și, mai ales, ne va costa și mai mult dacă vom continua să facem „economii”. Toate rapoartele și statisticile internaționale arată că România este pe ultimele locuri în ceea ce privește cheltuielile în domeniul sănătății. Ca rezultat direct și logic, suntem pe primele locuri în ceea ce privește incidența și mortalitatea prin diverse boli. O vorbă care zice că „zgârcitul mai mult prăpădeşte şi leneşul mai mult aleargă” este valabilă și în sănătatea românească. Economia la cheltuielile pentru sănătate ne costă mult, oricum am analiza problema. Este discutabil dacă este vorba de o economie sau de inconștiență, dublată de lipsa de interes a guvernanților, mai degrabă decât a românilor, privind serviciile pentru sănătate. A face economie înseamnă a reduce o cheltuială. La noi, alocarea fondurilor pentru sănătate a fost slabă întotdeauna. Omul obișnuit nu are de unde să știe cum ar trebui croit și finanțat un sistem de sănătate. Dar un minister al sănătății ar trebui să știe. Întrebarea este cine din minister ar trebui să știe? Economia țării, la care de obicei raportăm așa-numitele cheltuieli pentru sănătate, funcționează așa cum știm cu toții. Din PIB-ul mic, așa cum este el, în România se alocă un procent foarte mic pentru sănătate – puțin peste 5%, față de o medie europeană de 9,9%.   Neculau A., Marginean M. Cât ne costă “economia” la cheltuielile de sănătate? Revista Medic.ro, Anul XIV • Nr. 120 (6/2017). p16-17  

Dimensiunea socialã a medicului de familie

medic.ro 102-2014Există o dimensiune sociala a medicinii de familie? De unde rezulta ea? Am auzit de multe ori termenul de social, în legătură cu medicina familiei, dar de prea puține ori este clară asocierea. Este vorba de oferirea de îngrijiri pentru categorii de favorizate sau cu venituri modeste? Este vorba de faptul că medicul de familie îngrijește de multe ori (poate de prea multe ori) așa zise cazuri sociale, care nu prea au unde să meargă în afară de medicul de familie? Sau este vorba de relația de lungă durată pe care medicii de familie o au cu pacienții lor, relație care se întinde uneori pe zeci de ani și include mai multe generații de pacienți?

Dr. Marius Mărginean Publicat in Medic.ro Anul XI • Nr. 102 (6/2014)

      

      Termenul de social este explicat în DEX ca fiind ceva “creat de societate, propriu societăţii; care este legat de viaţa oamenilor în societate, de raporturile lor în societate sau faţă de societate; care priveşte societatea omenească.”

      Rolul social consta in atributiile pe care le are o persoana in functie de locul care il ocupa in cadrul unui grup.

      Sociologia înțelege prin rol social acel comportament pe care il asteapta membrii grupului social de la persoana focala intr-o situatie data, comportament care este datorat statutului social al acestuia.

Continue reading

Medicul de familie si prevenţia

medicro101mAm auzit cu toții, adesea, ca prevenția este mai ieftină decât tratarea bolilor. Se pare că este un mit, prea frumos ca să fie adevărat! Experiențele de 2-3 decenii de aplicare a unor programe serioase de prevenție au dovedit deja acest lucru. Totuși, părerea unanim acceptată este că trebuie să facem cât putem de mult pentru a preveni bolile și consecințele lor. Ministerul Sănătății a declarat prevenția ca fiind o preocupare importantă a sa și a inclus chiar în Contractul-cadru de anul acesta obligația ca medicii de familie să facă prevenție. Chiar dacă metodologia nu este suficient de clară! Vom încerca să trecem în revistă câteva dintre aspectele mai importante legate de prevenție.

Dr. Marius Mărginean Publicat in Medic.ro Anul XI • Nr. 101 (5/2014) (pdf)

Ce este prevenția

     Inițial prin prevenție se înțelegea luarea tuturor măsurile necesare pentru a evita apariția unor stări patologice. Într-un sens mai larg, măsurile includ și terapiile preventive care pot limita progresia bolilor. Prin anii ’80, a inceput să se facă distincție între cele 3 tipuri de prevenții: prevenția primară – care are ca scop promovarea sănătății și evitarea riscurilor pentru sănătate, înainte de apariția bolii; prevenția secundară – care se face pentru a depista bolile în faza incipientă, asimptomatică; și prevenția terțiară – care are ca scop oprirea sau întârzierea evoluției bolii spre complicații. Mai nou, a fost dezvoltat un nou concept, cel de prevenție cuaternară, concept inițiat de un medic de familie din Belgia, dr. Marc Jamoulle. WONCA (Organizația Mondială a Medicilor de Familie) definește prevenția cuaternară ca fiind acțiunea de identificare a pacienților cu risc de supramedicalizare și de a-i proteja de noile metode invazive, sugerându-i care intervenții sunt acceptabile din punct de vedere etic.

Continue reading

Evaluarea calitatii in medicina familiei. Instrumentul EPA

Revista Medic.ro, Anul IX • Nr. 87 (9/2012)

Un element important în procesul de îmbunătăţire a calităţii îl constituie analiza periodică şi continuă a situaţiei existente în îngrijirile de sănătate şi a serviciilor acordate pacienţilor. Pentru acest lucru este nevoie de date pentru măsurarea nevoilor şi în final pentru a demonstra că serviciile oferite sunt în concordanţă cu standardele acceptate, utilizând eventuale scheme de acreditare a cabinetelor sau certificare a medicilor.Un element important în procesul de îmbunătăţire a calităţii îl constituie analiza periodică şi continuă a situaţiei existente în îngrijirile de sănătate şi a serviciilor acordate pacienţilor. Pentru acest lucru este nevoie de date pentru măsurarea nevoilor şi în final pentru a demonstra că serviciile oferite sunt în concordanţă cu standardele acceptate, utilizând eventuale scheme de acreditare a cabinetelor sau certificare a medicilor.

Studiile efectuate la nivelul asistenţei medicale primare în mai multe ţări din Europa au demonstrat că există o mare variaţie în ceea ce priveşte calitatea serviciilor de sănătate furnizate către pacienţi, uneori media fiind chiar de neacceptat (Roland 2004). Primul pas este ”analiza internă”, şi anume colectarea datelor care ajută furnizorii de servicii de sănătate să definească ţinta de atins în creşterea calităţii şi mai târziu să evalueze progresele. Citeste articolul

Medicina bazata pe dovezi, in sprijinul cresterii calitatii ingrijirilor medicale

Revista Medic.ro, Anul IX • Nr. 84 (5/2012)

medicro84

 

Dictionarul Wonca (Organizatia Mondiala a Medicilor de Familie) defineste calitatea în medicina familiei ca fiind reprezentata de “cele mai bune rezultate posibile obtinute cu resursele disponibile si în concordanta cu valorile si preferintele pacientului”. Definitia se pare ca este inspirata din definitie medicinei bazate pe dovezi, ceea ce ar trebui sa ne dea de gandit!
         
        

 

Calitatea serviciilor oferite în cabinetul medical are doua componente distincte:

  • calitatea actului medical propriu-zis, care depinde de nivelul de pregatire profesionala si experienta furnizorului de îngrijiri (medic, asistenta medicala, moasa) si
  • calitatea serviciilor oferite pacientului, care depinde de modul în care îsi pune cunostintele si abilitatile în slujba acestuia.

 Citeste intregul articol …

e-Health in Romania. Suntem pregatiti?

Revista Medic.ro, Anul IX • Nr. 83 (4/2012)

  medicro83De mai multi ani încoace lumea medicala este preocupata de e-Health. Unii chiar au facut ceva pasi în aceasta directie, altii doar au vorbit. În Romania se zice ca suntem pe drumul cel bun, drum însa cunoscut doar de o mâna de oameni. Ar fi foarte bine si foarte convenabil ca acei câtiva specialisti sa ne rezolve toate problemele din sanatate! Dar oare este asa? Suntem pregatiti pentru e-Health?

SIUI-ul este deja o realitate; reteta electronica e gata de start si se pregateste dosarul electronic al pacientului, în faza de licitatie. Este oare suficient? Ce vrem de fapt?

Adevarul este ca nu prea stim ce vrem. Stim doar ce vrea CNAS (cel putin câtiva din conducere) si mai cunoastem unele pareri din partea dezvoltatorilor SIUI. Acestia din urma au pornit o cruciada împotriva hotilor care fura din sistem, desi Casa spune ca nu prea sunt! Este oare posibil ca un dezvoltator al unui sistem informatic de milioane de euro sa nu aiba în echipa nici un medic consultanta Fara îndoiala, raspunsul ar trebui sa fie nu!

La fel de clar este ca e-Health-ul s-a dezvoltat sub presiunea actorilor de pe piata de IT. Medicii si personalul medical nu au fost la fel de sensibili la pasii importanti facuti de tehnica de calcul. Pâna la urma discutam de schimbare, iar schimbarea se face intotdeauna greu. Ani si ani de zile, informatizarea continua a serviciilor medicale a însemnat doar investitii, doar cheltuieli, fara beneficii reale, mai ales din punct de vedere economic. Vom vedea ca exista cu adevarat motive care pledeaza în favoarea informatizarii, dar costurile sunt inca mari. Se considera ca este nevoie de cca 3-5 ani pâna se atinge punctul de return of investment, moment in care un sistem informatic începe sa recupereze banii investiti. 

Citeste intregul articol …

 

Johann Martin Honigberger (1795-1869)

Revista Medic.ro, Anul X • Nr. 95 (5/2013)

medicro95Poate unii îşi aduc aminte de frumoasa nuvelă scrisă de Mircea Eliade, care se numeşte «Secretul doctorului Honigberger». Puţini însă ştiu că acest doctor nu este o ficţiune, ci el a existat cu adevarat. Biografia acestui medic-călător, considerat de unii aventurier, pare ruptă din poveştile orientale. Oricum am privi lucrurile, chiar dacă i-am lua în considerare şi pe numeroşii detractori, Honigberger rămâne una dintre cele mai carismatice, mai enigmatice şi mai tumultoase personalităţi ale secolului al XIX-lea.

Citeste articolul

 

Unde punem asistenta medicala primara: in centru sau la baza sistemului de sanatate?

În urmă cu 15 de ani s-a înfiinţat Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Asistenţa medicală românească a intrat într-o nouă eră! Era asigurărilor de sănătate! O fi de bine, o fi de rău? Cine poate şti! Oricum, de 15 de ani nu am avut parte de o analiză serioasă a implicaţiilor introducerii asigurărilor de sănătate, a rezultatelor, a problemelor care au apărut.

S-au schimbat legile într-o succesiune ameţitoare, s-au schimbat miniştrii, s-au schimbat conducerile Casei Na- ţionale de Asigurări de Sănătate, s-au încercat diverse scheme şi, în final, am ajuns aici. La sistemul de astăzi, aşa cum este el, cu un amestec de public-privat, cu manageri buni sau mai puţin buni, în care fiecare se luptă pentru atragerea de finanţări pe orice cale pentru nevoile sistemului (și aici includ nevoile personale ale lucrătorilor din sistem).

Asistenţa medicală primară a suferit modificări importante. Medicul de medicină generală a devenit medic de familie, antreprenor, manager al propriului cabinet, în relaţie contractuală cu Casa de Asigurări de Sănătate. Cel puţin în aparenţă! De fapt, responsabilităţile şi problemele legate de finanţarea cabinetelor medicale - ca spaţiu, dotări, utilităţi - au intrat în sarcina medicului de familie. Există multe probleme legate de proprietatea asupra spaţiilor, unele spaţii sunt luate în comodat, altele închiriate, iar destul de multe sunt în proprietatea medi- cilor de familie. Unele au fost cumpărate de la primării, altele au fost amenajate în spaţii cumpărate de medici şi amenajate pentru a fi cabinete medicale. Nu voi intra în detalii privind spaţiile, dar trebuie subliniat faptul că, în cele din urmă, nu a existat și nu există nici un sprijin real pentru un medic care doreşte să-şi deschidă un cabinet de medicina familiei (şi este valabil şi pentru alte speci- alităţi). Pe de altă parte, asistenţa medicală secundară şi cea terţiară nu au această problemă, deoarece - nu-i aşa? - este vorba de asistenţă publică, spitalele sunt ale noastre, ale tuturor! Ca atare, ele pot beneficia de finanţări de la bugetul statului, de la bugetele primăriilor sau ale consiliilor judeţene! Oricum, pentru aleşi dă mai frumos să amenajeze sau să extindă un spital decât zece cabinete de medicina familiei! Inclusiv fondurile structurale au suficiente programe care să finanţeze spitalele, care sunt publice, şi foarte rar cabinetele din asistenţa primară, care sunt private! Privaţii ar face bine să-şi finanţeze singuri business-ul, că doar fac profit! Cam aşa gândesc mulţi dintre cei care fac regulile în ţara noastră! Cel puţin în această direcţie, atât politicienii de stânga, cât şi cei de dreapta sunt de aceeaşi părere!

În realitate, cabinetele de medicina familiei sunt depen- dente aproape 100% de finanţarea primită de la sistemul de asigurări de sănătate. Neexistând un sistem real de asigurări private de sănătate, cabinetele depind de contractul cu CNAS. Asta înseamnă că medicii de familie sunt un fel de salariaţi ai CNAS! Afirmaţia poate supăra pe mulţi, dar acesta este adevărul! Oricum nu ar fi nici o ruşine, dar asta înseamnă că responsabilitatea pentru asistenţa medicală primară o are, evident, şi finanţatorul (CNAS), dar şi Ministerul Sănătăţii. Şi mai înseamnă că sistemul de sănătate trebuie privit ca un ansamblu, nu diferenţiat pentru public - privat, asistenţă primară/ secundară/terţiară etc.

Mai trebuie amintit că medicina familiei, deşi a întrat prima în reforma legată de asigurările de sănătate, deşi reprezintă un sector important din asistenţa medicală publică, respectiv peste 10.000 de cabinete, o treime din personalul medical din ţară, se adresează întregii populaţii a ţării, niciodată nu a existat un departament în Ministerul Sănătăţii, DSP-uri sau CNAS care să se ocupe de politici de sănătate pentru medicina familiei sau care să soluţioneze problemele din acest domeniu de activitate. Dar întotdeauna au existat structuri care s-au ocupat de spitale şi alte câteva domenii mai speciale (asistenţa mamei şi copilului, boli transmisibile etc.).

Nici nu este de mirare că, în aceste condiţii, politicile în acest domeniu au fost neclare, insuficiente sau poate chiar inexistente.

Citeste tot articolul...