Eşecul rolului de gatekeeper al medicinei de familie în România

Rolul de gatekeeper a fost şi rămâne un mecanism de reglare al accesului la servicii medicale, prin care medicul de familie autorizează accesul la consultaţii de specialitate, investigaţii şi spital. Serviciile medicale au costuri, iar ele sunt într-o continuă creştere, astfel încât sistemele de sănătate, în general, caută soluţii prin care să se evite risipa. Rolul nu este intrinsec spe­cia­li­tăţii de medicină de familie, ci îi este atribuit de către politica sanitară. Întrebarea este dacă medicul de familie trebuie să fie gatekeeper, coordonator al îngrijirii pacientului sau consilier. Anul acesta se împlinesc 40 de ani de la Declaraţia de la Alma-Ata, când, în mod formal, s-a născut asistenţa medicală primară drept concept. Este interesant să vedem ce s-a întâmplat între timp în România, cum au evoluat sau involuat lucrurile, dacă mai avem ceva de făcut sau totul este pe făgaşul normal.
Dr. Marius Mărginean Publicat in Medic.ro Anul XV • Nr. 126 (6/2018)

Geanta doctorului

Geanta doctorului a fost întotdeauna un simbol al medicului din comunitate. Conţinutul s-a mai schimbat de-a lungul tim­pului, dar rămân valabile câteva amănunte pe care orice medic trebuie să le cunoască. Articolul prezintă un scurt is­to­ric al evoluţiei genţii medicului şi încearcă să atragă aten­ţia asupra necesităţii de a aborda serios acest accesoriu al medicului.     
Dr. Marius Mărginean Publicat in Medic.ro Anul XV • Nr. 124 (4/2018)

Resursele umane şi competenţele

Una dintre cele mai importante valori ale unui cabinet me­di­cal este resursa umană. De aceea, cabinetele medicale, mai mici sau mai mari, trebuie să aibă câteva noţiuni le­ga­te de managementul resurselor umane. De asemenea, tre­bu­ie să cunoaştem şi să urmărim sistemul educaţional, de­oa­rece el pregăteşte profesioniştii cu care, în mod inerent, vom colabora cu toţii. Interesul faţă de ceea ce se întâmplă în educaţia me­di­cală nu trebuie să dispară odată ce am ter­mi­nat pregătirea vo­ca­ţio­nală. Trebuie să ne implicăm în dez­vol­tarea unui sistem care să reglementeze dobândirea de noi competenţe şi moda­li­tatea în care ele pot fi practicate în si­gu­ranţă.     Dr. Marius Mărginean Publicat in Medic.ro Anul XV • Nr. 123 (3/2018)

Auditul clinic

Auditul clinic este una dintre cele mai importante tehnici pe care orice medic ar trebui să o deprindă încă din timpul studenţiei. Poate fi utilizată atât ca metodă de învăţare, cât şi ca metodă de creştere a calităţii, prin compararea activităţii clinice curente cu standarde existente şi acceptate. Dacă alte forme de evaluări sunt mai greu de acceptat de către pro­fe­sio­niştii din domeniul medical, auditul clinic ar trebui să fie o practică curentă, prin care cu toţii îşi pot, în primul rând, au­to­evalua abilităţile şi cunoştinţele clinice.   Dr. Marius Mărginean Publicat in Medic.ro Anul XV • Nr. 122 (2/2018)

Acreditarea cabinetelor de medicina familiei în Europa

Acreditarea cabinetelor de medicina familiei a ajuns pe agenda publică şi în România. Deocamdată, legea a fost prorogată, urmând a fi pusă în aplicare începând de anul viitor. Până atunci, ar trebui să ne informăm şi să vedem care ar fi implicaţiile pentru îmbunătăţirea calităţii îngrijirilor. Articolul de faţă trece în revistă cele mai importante experienţe din Europa în ceea ce priveşte evaluarea externă a cabinetelor medicale.  Calitatea serviciilor de sănătate este un concept destul de dificil de definit. Există multe definiţii, fiecare punând accent pe diferite elemente care par a influenţa calitatea. Putem defini calitatea ca fiind gradul în care serviciile de sănătate pentru indivizi şi populaţie măresc probabilitatea obţinerii unor rezultate de sănătate dorite şi în concordanţă cu cunoştinţele medicale curente. Această definiţie, folosită iniţial de Lohr(1) (1990), leagă procesele de rezultatele aşteptate, atât la nivel individual, cât şi la nivel de populaţie, sugerând necesitatea descoperirii diferenţelor între practicile actuale şi cele dorite. Desigur, o societate normală, matură, îşi doreşte să beneficieze de îngrijiri medicale de calitate. Dar calea către atingerea calităţii nu este chiar atât de uşoară şi depinde de multe aspecte. [Citeste mai departe…]   Dr. Marius Mărginean Publicat in Medic.ro Anul XV • Nr. 121 (1/2018)

Cât ne costă “economia” la cheltuielile de sănătate?

Adevărul este că ne costă mult și, mai ales, ne va costa și mai mult dacă vom continua să facem „economii”. Toate rapoartele și statisticile internaționale arată că România este pe ultimele locuri în ceea ce privește cheltuielile în domeniul sănătății. Ca rezultat direct și logic, suntem pe primele locuri în ceea ce privește incidența și mortalitatea prin diverse boli. O vorbă care zice că „zgârcitul mai mult prăpădeşte şi leneşul mai mult aleargă” este valabilă și în sănătatea românească. Economia la cheltuielile pentru sănătate ne costă mult, oricum am analiza problema. Este discutabil dacă este vorba de o economie sau de inconștiență, dublată de lipsa de interes a guvernanților, mai degrabă decât a românilor, privind serviciile pentru sănătate. A face economie înseamnă a reduce o cheltuială. La noi, alocarea fondurilor pentru sănătate a fost slabă întotdeauna. Omul obișnuit nu are de unde să știe cum ar trebui croit și finanțat un sistem de sănătate. Dar un minister al sănătății ar trebui să știe. Întrebarea este cine din minister ar trebui să știe? Economia țării, la care de obicei raportăm așa-numitele cheltuieli pentru sănătate, funcționează așa cum știm cu toții. Din PIB-ul mic, așa cum este el, în România se alocă un procent foarte mic pentru sănătate – puțin peste 5%, față de o medie europeană de 9,9%.   Neculau A., Marginean M. Cât ne costă “economia” la cheltuielile de sănătate? Revista Medic.ro, Anul XIV • Nr. 120 (6/2017). p16-17  

Să învăţăm din greșeli! Despre siguranţa pacienţilor în cabinetul de medicină de familie

Siguranța pacientului este o temă prioritară în întreaga lume atât pentru lucrătorii din domeniul medical, cât și pentru beneficiarii serviciilor medicale. Problematica a apărut odată cu creșterea complexității sistemelor de îngrijiri medicale, care expune pacienții la riscuri din ce în ce mai mari.
Andrea Neculau
Marius Mărginean

Publicat în Medic.ro, Anul XIV • Nr. 117 (3/2017). p24-33

Solo, partener sau angajat

Deși există trei mari forme în care medicul își poate desfășura activitatea, cea mai răspândită în România este practica individuală. Presiunile la care sunt supuși medicii de familie într-o societate modernă, în care au crescut atât durata vieții, cât și numărul pacienților care necesită îngrijiri medicale pe termen lung, pentru o serie de comorbidități, sugerează că practica individuală nu mai este cea mai bună alegere. În prezent există numeroase modalități de organizare, de la cabinete individuale la grupuri de practică orientate pe pacient sau comunitate. Articolul încearcă să prezinte formele de bază în care medicul de familie își desfășoară activitatea, cu avantajele și dezavantajele fiecăreia, mai ales din punctul de vedere al practicianului.

 
Dr. Marius Mărginean
Publicat în Medic.ro, Anul XIV • Nr. 116 (2/2017). p28-35

Managementul unui cabinet medical

Managementul reprezintă o activitate orientată spre acțiune și rezultate. Este un proces în care trebuie coordonate o serie de resurse pentru a se obține rezultatele dorite de organizație. Inclusiv organizațiile care produc servicii medicale trebuie să cunoască și să pună în practică o serie de funcții manageriale. Acest articol încearcă să prezinte, pe scurt, o serie de principii generale care trebuie cunoscute de orice antreprenor, inclusiv cei care conduc un cabinet medical. Dr. Marius Mărginean Publicat in Medic.ro, Anul XIV • Nr. 115 (1/2017), p32-38

Asigurarea calităţii în asistenţa medicală primară

Asigurarea calității serviciilor din asistența medicală primară este o preocupare la nivelul tuturor statelor din Europa. Pentru a avea calitate, trebuie întrunite o serie de elemente care țin în special de politica sanitară. Pe lângă acestea, organizațiile profesionale pot contribui la definirea standardelor și modelelor de bună practică medicală. În final, cabinetele medicale și furnizorii de servicii din asistența medicală primară vor putea să aibă la îndemână instrumentele pe baza cărora să-și organizeze activitatea, iar calitatea serviciilor va putea fi cu adevărat măsurată.
Dr. Marius Mărginean
Publicat în Medic.ro, Anul XIV • Nr. 118 (4/2017). p39-46.