Medicina familiei între continuitate și permanenţă

Continuitatea este un atribut important al medicinei de familie. Înțelegerea corectă a acestui concept permite o mai bună organizare a îngrijirilor medicale, cu costuri mai mici și rezultate mai bune atât în ceea ce privește satisfacția pacientului, cât și starea de sănătate a acestuia. Continuitatea nu se rezumă la asigurarea serviciilor medicale în afara orelor de program, ea asigură integrarea informațiilor pacientului la nivelul medicului de familie, fiind cel care îngrijește pe parcursul anilor. Continuitatea conferă calitate îngrijirilor în timp, oferă încredere în actul medical, construiește un parteneriat pacient – medic pe termen lung, uneori pe parcursul întregii vieți. Asigurarea serviciilor prin centrele de permanență reprezintă o soluție pragmatică la modul de viață modern, prin care statul încearcă să ofere asistență medicală populației și în perioadele în care cabinetele nu sunt deschise. Organizarea lor însă trebuie să respecte principiul continuității și nu să conducă la fragmentarea îngrijirii medicale. Marginean M. Medicina familiei între continuitate și permanență. Revista Medic.ro, Anul XIV • Nr. 120 (6/2017). p42-49.  

Cercurile calităţii în medicina familiei

Cercurile calității/grupurile de egali sunt o modalitate importan­tă de creștere a calității serviciilor medicale, fiind utilizate în mul­te țări. Sunt o abordare preferată de medicii de familie, schimbarea venind de jos în sus. Sunt utile în implementarea unor sisteme de calitate, în procesul de educație medicală continuă, în implementarea de ghiduri de practică. Articolul trece în re­vis­tă dezvoltarea modelului cercurilor de calitate în Europa și contextul în care ele pot fi organizate în medicina de familie.  Conceptul de „cercuri ale calității” se bazează pe recunoașterea importanței lucrătorilor de la baza sistemului, a celor care produc bunuri sau servicii în mod direct. Este un concept care stimulează implicarea resursei umane în identificarea problemelor și găsirea unor soluții posibile pentru a crește calitatea.  Conceptul are trei dimensiuni majore:
  • cercurile calității ca management participativ;
  • cercurile calității ca tehnică de dezvoltare profesională a resursei umane;
  • cercurile calității ca metodă de rezolvare a problemelor.
Marginean M. Cercurile calității în medicina familiei. Revista Medic.ro, Anul XIV • Nr. 119 (5/2017). p42-50.

Dimensiunea socialã a medicului de familie

medic.ro 102-2014Există o dimensiune sociala a medicinii de familie? De unde rezulta ea? Am auzit de multe ori termenul de social, în legătură cu medicina familiei, dar de prea puține ori este clară asocierea. Este vorba de oferirea de îngrijiri pentru categorii de favorizate sau cu venituri modeste? Este vorba de faptul că medicul de familie îngrijește de multe ori (poate de prea multe ori) așa zise cazuri sociale, care nu prea au unde să meargă în afară de medicul de familie? Sau este vorba de relația de lungă durată pe care medicii de familie o au cu pacienții lor, relație care se întinde uneori pe zeci de ani și include mai multe generații de pacienți?

Dr. Marius Mărginean Publicat in Medic.ro Anul XI • Nr. 102 (6/2014)

      

      Termenul de social este explicat în DEX ca fiind ceva “creat de societate, propriu societăţii; care este legat de viaţa oamenilor în societate, de raporturile lor în societate sau faţă de societate; care priveşte societatea omenească.”

      Rolul social consta in atributiile pe care le are o persoana in functie de locul care il ocupa in cadrul unui grup.

      Sociologia înțelege prin rol social acel comportament pe care il asteapta membrii grupului social de la persoana focala intr-o situatie data, comportament care este datorat statutului social al acestuia.

Continue reading

Medicul de familie si prevenţia

medicro101mAm auzit cu toții, adesea, ca prevenția este mai ieftină decât tratarea bolilor. Se pare că este un mit, prea frumos ca să fie adevărat! Experiențele de 2-3 decenii de aplicare a unor programe serioase de prevenție au dovedit deja acest lucru. Totuși, părerea unanim acceptată este că trebuie să facem cât putem de mult pentru a preveni bolile și consecințele lor. Ministerul Sănătății a declarat prevenția ca fiind o preocupare importantă a sa și a inclus chiar în Contractul-cadru de anul acesta obligația ca medicii de familie să facă prevenție. Chiar dacă metodologia nu este suficient de clară! Vom încerca să trecem în revistă câteva dintre aspectele mai importante legate de prevenție.

Dr. Marius Mărginean Publicat in Medic.ro Anul XI • Nr. 101 (5/2014) (pdf)

Ce este prevenția

     Inițial prin prevenție se înțelegea luarea tuturor măsurile necesare pentru a evita apariția unor stări patologice. Într-un sens mai larg, măsurile includ și terapiile preventive care pot limita progresia bolilor. Prin anii ’80, a inceput să se facă distincție între cele 3 tipuri de prevenții: prevenția primară – care are ca scop promovarea sănătății și evitarea riscurilor pentru sănătate, înainte de apariția bolii; prevenția secundară – care se face pentru a depista bolile în faza incipientă, asimptomatică; și prevenția terțiară – care are ca scop oprirea sau întârzierea evoluției bolii spre complicații. Mai nou, a fost dezvoltat un nou concept, cel de prevenție cuaternară, concept inițiat de un medic de familie din Belgia, dr. Marc Jamoulle. WONCA (Organizația Mondială a Medicilor de Familie) definește prevenția cuaternară ca fiind acțiunea de identificare a pacienților cu risc de supramedicalizare și de a-i proteja de noile metode invazive, sugerându-i care intervenții sunt acceptabile din punct de vedere etic.

Continue reading

Unde punem asistenta medicala primara: in centru sau la baza sistemului de sanatate?

Articol publicat in Medic.ro, Anul XI, Nr. 97 (1/2014)  În urma cu 15 de ani s-a înfiintat Casa Nationala de Asigurari de Sanatate. Asistența medicala româneasca a intrat într-o noua era! Era asigurarilor de sanatate! O fi de bine, o fi de rau? Cine poate sti! Oricum, de 15 de ani nu am avut parte de o analiza serioasa a implicatiilor introducerii asigurarilor de sanatate, a rezultatelor, a problemelor care au aparut. S-au schimbat legile într-o succesiune ameţitoare, s-au schimbat miniştrii, s-au schimbat conducerile Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, s-au încercat diverse scheme şi, în final, am ajuns aici. La sistemul de astăzi, aşa cum este el, cu un amestec de public-privat, cu manageri buni sau mai puţin buni, în care fiecare se luptă pentru atragerea de finanţări pe orice cale pentru nevoile sistemului (și aici includ nevoile personale ale lucrătorilor din sistem). Articol publicat in Medic.ro, Anul XI, Nr. 97 (1/2014) 

Modelul Medical Home

  Modelul Medical Home sau adaptarea ingrijirilor de sanatate in conditiile in care populatia imbatraneste

Revista Medic.ro, Anul X • Nr. 96 (6/2013)

medic.ro nr. 96 - Marginean MariusRecent, Hans Rosling ne atrage atentia, din nou, asupra modificărilor demografice din ultimii ani. Dacă nu aţi văzut încă prezentarea sa publicată pe situl gapminder.org – „The Facts About Population – Don’t Panic”, ar trebui sa o faceţi. În ultimii cativa zeci de ani populaţia globului s-a dublat. Până în 2050 vom ajunge la 10 miliarde de locuitori. În ciuda faptului ca numărul mediu de copii ai unei familii este de 2,5 , populaţia creşte, fapt explicat prin prelungirea duratei de viaţă şi a progreselor medicale. Evident, crescând populaţia în vărstă, cresc nevoile de îngrijiri medicale şi mai ales ale pacienţilor cu polipatologie. Desigur, dacă lasăm lucrurile să evolueze la întămplare, am putea să “întârziem” această creştere, lăsând selecţia naturală să lucreze! Majoritatea statelor, însă, încearcă să se adapteze şi să găsească soluţii pentru o mai bună organizare a serviciilor de sănătate, pentru adaptarea la o mai bună îngrijire a bolnavilor cu afecţiuni cronice.

  Citeste articolul  

Johann Martin Honigberger (1795-1869)

Revista Medic.ro, Anul X • Nr. 95 (5/2013)

medicro95Poate unii îşi aduc aminte de frumoasa nuvelă scrisă de Mircea Eliade, care se numeşte «Secretul doctorului Honigberger». Puţini însă ştiu că acest doctor nu este o ficţiune, ci el a existat cu adevarat. Biografia acestui medic-călător, considerat de unii aventurier, pare ruptă din poveştile orientale. Oricum am privi lucrurile, chiar dacă i-am lua în considerare şi pe numeroşii detractori, Honigberger rămâne una dintre cele mai carismatice, mai enigmatice şi mai tumultoase personalităţi ale secolului al XIX-lea.

Citeste articolul

 

Calitatea in medicina familiei – Interviu cu Prof. van Es

 

Interviu cu Prof. dr. Jan van Es (1921-2008)

Profesor consultant la Universitatea Utrecht si Universitatea Liberã din Amsterdam, Olanda

realizat de dr. Marius Marginean in octombrie 1996, publicat in revista Medicina Familiei Nr. 14 din decembrie 1996 (revista editata de Colegiul Medicilor Instructori de Medicina Familiei)

  vanes5Dr.Marius Mãrginean: Multi dintre medicii generalisti vã cunosc activitatea desfãsuratã în România in ultimii ani. Cine sunteti Dvs, domnule profesor van Es? Prof. dr. Jan van Es: Mi-am început activitatea profesionalã ca medic de familie în 1949. Mi-am sustinut doctoratul în 1959 si am devenit primul profesor de medicina famliei din Olanda în 1966 (si al doilea din lume). Am contribuit la dezvoltarea învãtãmântului universitar si postuniversitar de medicina familiei la Universitatea din Utrecht, am initiat programe de cercetare, printre care si un studiu privind morbiditatea. Am scris un manual de medicina familiei, care a fost tradus si în limba românã si care va fi publicat în februarie 1997. M-am retras din activitatea practicã în 1986, dar am activat în continuare în Olanda ca presedinte al unui program de dezvoltare a cercetãrii si ca presedinte al Fundatiei de Cercetare a Diabetului. M.M.: Ce ne puteti spune despre colaborarea olandezo-românã în domeniul medicinii familiei ? Continue reading

Evaluarea calitatii in medicina familiei. Instrumentul EPA

Revista Medic.ro, Anul IX • Nr. 87 (9/2012)

Un element important în procesul de îmbunătăţire a calităţii îl constituie analiza periodică şi continuă a situaţiei existente în îngrijirile de sănătate şi a serviciilor acordate pacienţilor. Pentru acest lucru este nevoie de date pentru măsurarea nevoilor şi în final pentru a demonstra că serviciile oferite sunt în concordanţă cu standardele acceptate, utilizând eventuale scheme de acreditare a cabinetelor sau certificare a medicilor.Un element important în procesul de îmbunătăţire a calităţii îl constituie analiza periodică şi continuă a situaţiei existente în îngrijirile de sănătate şi a serviciilor acordate pacienţilor. Pentru acest lucru este nevoie de date pentru măsurarea nevoilor şi în final pentru a demonstra că serviciile oferite sunt în concordanţă cu standardele acceptate, utilizând eventuale scheme de acreditare a cabinetelor sau certificare a medicilor.

Studiile efectuate la nivelul asistenţei medicale primare în mai multe ţări din Europa au demonstrat că există o mare variaţie în ceea ce priveşte calitatea serviciilor de sănătate furnizate către pacienţi, uneori media fiind chiar de neacceptat (Roland 2004). Primul pas este ”analiza internă”, şi anume colectarea datelor care ajută furnizorii de servicii de sănătate să definească ţinta de atins în creşterea calităţii şi mai târziu să evalueze progresele. Citeste articolul

Medicina bazata pe dovezi, in sprijinul cresterii calitatii ingrijirilor medicale

Revista Medic.ro, Anul IX • Nr. 84 (5/2012)

medicro84

 

Dictionarul Wonca (Organizatia Mondiala a Medicilor de Familie) defineste calitatea în medicina familiei ca fiind reprezentata de “cele mai bune rezultate posibile obtinute cu resursele disponibile si în concordanta cu valorile si preferintele pacientului”. Definitia se pare ca este inspirata din definitie medicinei bazate pe dovezi, ceea ce ar trebui sa ne dea de gandit!
         
        

 

Calitatea serviciilor oferite în cabinetul medical are doua componente distincte:

  • calitatea actului medical propriu-zis, care depinde de nivelul de pregatire profesionala si experienta furnizorului de îngrijiri (medic, asistenta medicala, moasa) si
  • calitatea serviciilor oferite pacientului, care depinde de modul în care îsi pune cunostintele si abilitatile în slujba acestuia.

 Citeste intregul articol …