{"id":1254,"date":"2014-12-11T12:56:28","date_gmt":"2014-12-11T10:56:28","guid":{"rendered":"http:\/\/medfam.ro\/mm\/?p=1254"},"modified":"2025-06-01T23:51:44","modified_gmt":"2025-06-01T21:51:44","slug":"dimensiunea-sociala-a-medicului-de-familie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/medfam.ro\/mm\/dimensiunea-sociala-a-medicului-de-familie\/","title":{"rendered":"Dimensiunea social\u00e3 a medicului de familie"},"content":{"rendered":"
\n

\"medic.roE<\/a>xist\u0103 o dimensiune sociala a medicinii de familie? De unde rezulta ea? Am auzit de multe ori termenul de social, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu medicina familiei, dar de prea pu\u021bine ori este clar\u0103 asocierea. Este vorba de oferirea de \u00eengrijiri pentru categorii de favorizate sau cu venituri modeste? Este vorba de faptul c\u0103 medicul de familie \u00eengrije\u0219te de multe ori (poate de prea multe ori) a\u0219a zise cazuri sociale, care nu prea au unde s\u0103 mearg\u0103 \u00een afar\u0103 de medicul de familie? Sau este vorba de rela\u021bia de lung\u0103 durat\u0103 pe care medicii de familie o au cu pacien\u021bii lor, rela\u021bie care se \u00eentinde uneori pe zeci de ani \u0219i include mai multe genera\u021bii de pacien\u021bi?<\/p>\n<\/blockquote>\n

Dr. Marius M\u0103rginean<\/strong><\/p>\n

Publicat in Medic.ro Anul XI \u2022 Nr. 102 (6\/2014)<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n

      <\/span><\/p>\n

      <\/span>Termenul de social este explicat \u00een DEX ca fiind ceva \u201ccreat de societate, propriu societ\u0103\u0163ii; care este legat de via\u0163a oamenilor \u00een societate, de raporturile lor \u00een societate sau fa\u0163\u0103 de societate; care prive\u015fte societatea omeneasc\u0103.\u201d<\/p>\n

      <\/span>Rolul social<\/strong> consta in atributiile pe care le are o persoana in functie de locul care il ocupa in cadrul unui grup.<\/p>\n

      <\/span>Sociologia <\/strong>\u00een\u021belege prin rol social acel comportament pe care il asteapta membrii grupului social de la persoana focala intr-o situatie data, comportament care este datorat statutului social al acestuia.<\/p>\n

<\/p>\n

      <\/span>Biserica ortodoxa <\/strong>defineste r<\/strong>olul<\/strong> social<\/strong> ca fiind un<\/strong> model normativ<\/strong> de ac\u0163iuni pe care un<\/strong> grup<\/strong> sau o societate<\/strong> le a\u015ftept\u0103 de la un<\/strong> individ.<\/strong><\/p>\n

      <\/span>Organiza\u021bia Mondial\u0103 a Medicilor de Familie <\/strong>(Wonca) define\u0219te medicul de familie \u00een felul urm\u0103tor (editia 2011): \u201cMedicii de medicina generala \/ medicina de familie sunt medici speciali\u0219ti instrui\u021bi \u00een disciplina de medicina familiei. Ei sunt medici personali, \u00een primul r\u00e2nd responsabili pentru furnizarea de \u00eengrijiri cuprinz\u0103toare \u015fi continue pentru fiecare individ care solicit\u0103 \u00eengrijire medical\u0103, indiferent de v\u00e2rst\u0103, sex \u015fi boal\u0103. Ei au \u00een \u00eengrijire persoane fizice, \u00een contextul familiei, al comunitatii \u015fi al mediului cultural, respect\u00e2nd \u00eentotdeauna autonomia pacien\u0163ilor. Ei accept\u0103 s\u0103 aib\u0103, de asemenea, o responsabilitate profesional\u0103 pentru comunitatea lor. \u00cen negocierea planurilor de management cu pacien\u0163ii lor integreaz\u0103 factorii fizici, psihologici, sociali \u015fi culturali, folosind cuno\u015ftin\u0163ele \u015fi \u00eencrederea care se na\u015fte \u00een urma contactele repetate.\u201d<\/p>\n

      <\/span>Medicii de familie au un rol \u00een societate \u00een calitate de profesioni\u015fti, dedica\u0163i s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii \u015fi \u00eengrijirii membrilor societ\u0103\u0163ii. Munca lor necesit\u0103 st\u0103p\u00e2nirea unui complex bagaj de cuno\u015ftin\u0163e \u015fi abilit\u0103\u0163i, precum \u015fi arta medical\u0103. Ca atare, rolul de profesionist este ghidat at\u00e2t de codul de etic\u0103 \u015fi de preocuparea permanent\u0103 de a avea competen\u0163\u0103 clinic\u0103, atitudini \u015fi comportamente adecvate, integritate, altruism \u015fi preocupare pentru binele public. Acesta este contractul social<\/strong> al medicului de familie cu societatea !<\/p>\n

Un pic de istorie<\/strong><\/p>\n

      <\/span>Evul mediu. <\/strong>Timp de multe secole, practica medical\u0103 s-a bazat pe principiile medicinii lui Hipocrate. Boala era \u00een\u0163eleas\u0103 mai degrab\u0103 ca o expresie a dezechilibrului umoral. Pentru a restabili echilibrul \u015fi s\u0103n\u0103tatea – era necesar ca vindecatorul s\u0103 cunoasc\u0103 fiecare pacient. Concuren\u0163a pentru pacien\u0163i era acerb\u0103 \u015fi succesul vindecatorului depindea \u0219i de capacitatea sa de a explica simptomele bolii \u015fi de a g\u0103si un tratament eficient, chiar f\u0103r\u0103 preten\u0163ia la o \u00een\u0163elegere sistematic\u0103 a naturii bolii.<\/p>\n

      <\/span>Vindecatorul trebuia s\u0103 \u015ftie nu doar simptomele exprimate ale bolii, dar \u015fi s\u0103 le pun\u0103 \u00een contextul istoriei personale a pacientului. Diagnosticul, prognosticul \u015fi tratamentul erau foarte legate de via\u0163a personal\u0103 a pacientului. Evident, se recurgea \u0219i la unele trucuri pentru a c\u00e2\u0219tiga \u00eencrederea pacientului.<\/p>\n

      <\/span>Cu timpul, datorit\u0103 influen\u021bei bisericii \u0219i a r\u0103sp\u00e2ndirii cre\u015ftinismului \u00een Evul Mediu timpuriu, dezechilibrului umoral al individului a \u00eenceput s\u0103 i se adauge \u015fi o dimensiune moral\u0103<\/u>. Boal\u0103 a ajuns s\u0103 fie privit\u0103 ca o manifest\u0103re fizic\u0103 a necur<\/strong>\u0103\u0163<\/strong>eniei morale<\/strong>, iar terapiile \u00eencorporau obligatoriu rug\u0103ciuni \u015fi elemente religioase, \u00eempreun\u0103 cu tratamente fizice precum s\u00e2ngerarea, purjarea \u015fi mici manevre chirurgicale. Strategiile combinate de vindecare, religioase \u015fi laice, nu erau privite ca incompatibile \u015fi, de obicei, metodele de \u00eengrijire \u015fi tratament, religioase \u015fi medicale, se suprapuneau. De altfel, mul\u0163i a\u0219a-zi\u0219i doctori erau at\u00e2t preo\u0163i c\u00e2t \u015fi vindec\u0103tori.<\/p>\n

      <\/span>De-a lungul istoriei se descriu 2 mari momente care au influen\u021bat \u00een mod decisiv schimb\u0103rile \u00een domeniul \u00eengrijirilor medicale: crearea spitalelor \u0219i \u00eenfiin\u021barea primelor universit\u0103\u021bi medicale.<\/p>\n

      <\/span>Crearea spitalelor<\/strong> s-a produs ca rezultat al cre\u015fterii puterii politice \u015fi sociale a Bisericii, \u00een contextul \u00een care se credea c\u0103 boala este un dezechilibru spiritual \u015fi umoral. Astfel, grija pentru b\u0103tr\u00e2ni \u015fi bolnavi a fuzionat cu obiectivele religioase, \u0219i au fost create spitale \u015fi institu\u0163ii de caritate sub \u00eendrumarea unor ordine religioase. \u00cen aceste institu\u021bii pacien\u0163ii primeau at\u00e2t \u00eengrijire fizic\u0103, c\u00e2t \u015fi spiritual\u0103. Num\u0103rul spitalelor a crescut rapid \u00een \u00eentreaga Europ\u0103, mai ales \u00een secolul al 12-lea. Majoritatea erau de tip monastic, sub conducerea Ordinului <\/strong>B<\/strong>enedictin<\/strong>, acesta fiind citat \u00een literatur\u0103 ca fondator al peste 2.000 de infirmerii caritabile.<\/p>\n

\"image2\"<\/a><\/p>\n

      <\/span>Cu timpul, \u00een aceste spitale religioase au \u00eenceput s\u0103 apar\u0103 tensiuni tot mai mari \u00eentre medici \u015fi clerici.<\/p>\n

      <\/span>Un al doilea moment important l-a constituit apari\u0163ia universit\u0103<\/strong>\u0163<\/strong>i<\/strong>lor<\/strong> \u00ee<\/strong>n Europa. Medicina a \u00eenceput s\u0103 fie recunoscut\u0103 ca profesie bazat\u0103 pe o educa\u0163ie formal\u0103, cu un curriculum standardizat \u015fi reglement\u0103ri legale. \u00cen unele regiuni, medicii trebuiau s\u0103 dea examene \u00eenainte de a \u00eencepe s\u0103 practice. Medicii neinstrui\u0163i erau urm\u0103ri\u0163ii penal \u015fi amenda\u0163i. Se acordau licen\u0163e de stat pentru a avea dreptul de a lucra ca medic.<\/p>\n

      <\/span>Evident, \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul medical a \u00eenceput s\u0103-\u0219i pun\u0103 amprenta \u0219i pe con\u021binut. Percep\u0163ia fa\u0163\u0103 de boal\u0103 \u00eencepe s\u0103 se schimbe. Boala nu mai este privit\u0103 ca o nenorocire metafizica \u015fi spiritual\u0103, \u0219i \u00eencepe s\u0103 fie considerat\u0103 o problem\u0103 fizic\u0103 \u015fi social\u0103. \u015etiin\u0163ele \u00eencep s\u0103 se dezvolte. Corpul uman este studiat din ce \u00een ce mai mult, se fac disec\u0163ii, apar \u00eenceputurile fiziologiei.<\/p>\n

      <\/span>Unul dintre filozofii evului mediu, Ren\u00e9 Descartes a oferit justificarea filosofic\u0103 pentru conceptualizarea corpului uman \u00een termeni matematici de \u00eempar\u0163ire \u00een dou\u0103 componente separate, dar care interac\u0163ioneaz\u0103 – de res cogitans<\/em>, substan\u0163\u0103 de g\u00e2ndire \u015fi res extensa<\/em>, substan\u0163\u0103 extins\u0103 sau fizic\u0103. Pur \u015fi simplu, corpul uman putea fi \u00eemp\u0103r\u0163it \u00een 2 componente minte <\/strong>\u015f<\/strong>i corp<\/strong>.<\/p>\n

      <\/span>A \u00eenceput cu timpul laicizarea medicinei<\/strong>, cu toat\u0103 rezisten\u021ba bisericii. Spitalele s-au mutat treptat din jurisdic\u0163ia cleric\u0103 \u00een jurisdic\u0163ia laic\u0103. Aceast\u0103 transla\u021bie a impus \u00een unele \u021b\u0103ri interven\u021bia hot\u00eer\u00e2t\u0103 din partea guvernelor de stat.<\/p>\n

      <\/span>De exemplu, \u00een Austria, \u00eemp\u0103ratul Iosif al II-lea, cel care a simbolizat Iluminismul privind ra\u0163ionalizarea \u015fi centralizarea grijii fa\u0163\u0103 de bolnavi \u015fi, de asemenea, cei s\u0103raci, a \u00eenchis un num\u0103r mare de m\u0103n\u0103stiri \u00een \u00eentreaga \u0163ar\u0103 \u015fi a construit un Spital General \u00een Viena, cu 2.000 de paturi, inaugurat \u00een vara anului 1784.<\/p>\n

      <\/span>Cum vedem, in evul mediu pozi\u021bia sociala a medicului a fost mult timp umbrit\u0103 de puterea bisericii, de dogmele care au permis greu \u0219i de obicei cu sacrificii mari, dezvoltarea \u0219tiin\u021belor \u00een general \u0219i mai ales a celor umaniste. Totu\u0219i, odat\u0103 cu dezvoltarea \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului academic, medicii \u00eencep s\u0103 ocupe un loc binemeritat \u00een societate. Evident, un rol l-au avut \u0219i valurile succesive de epidemii, care au decimat popula\u021bia Europei (\u0219i nu numai), epidemii c\u0103rora doar metodele bisericii nu le-au putu face fa\u021b\u0103.<\/p>\n

      <\/span>\u00cen secolul al XVIII-lea<\/strong> medicina \u00eencepe s\u0103 apropie tot mai mult de politic, consolid\u00e2ndu-\u0219i pozi\u021bia. Totodat\u0103 cre\u015fte pozi\u0163ia social\u0103 a medicului. Comunit\u0103\u021bile \u00eencep s\u0103 se organizeze, iar activitatea medical\u0103 este reglementat\u0103 cam peste tot. Legisla\u021biile includ diverse m\u0103suri legate de prevenirea epidemiilor, reguli de carantinare la grani\u021be, m\u0103suri legate de igiena comunit\u0103\u021bilor.<\/p>\n

      <\/span>Totodat\u0103 cre\u015fte \u015fi tensiunea \u00eentre obliga\u0163iile medicului fa\u0163\u0103 de pacien\u0163ii individuali \u015fi cele fa\u021b\u0103 de \u201c\u00eendatoririle civice\u201d. \u00cen toat\u0103 Europa, cerin\u0163ele de reglementare \u015fi de autorizare au crescut. Medicii sunt folosi\u0163i de state at\u00e2t pentru \u00eengrijiri publice c\u00e2t \u015fi pentru \u00eengrijiri private. Practica medical\u0103, \u00een general privat\u0103, se adresa celor care puteau pl\u0103ti. Deoarece situa\u021bia material\u0103 a unei p\u0103r\u021bi foarte mari de cet\u0103\u021beni era precar\u0103, comunit\u0103\u021bile \u00eencep s\u0103-\u0219i pun\u0103 problema asigur\u0103rii accesului la \u00eengrijiri \u0219i pentru s\u0103raci. Apar primii medici pl\u0103ti\u021bi de comunitate sau de stat, care pe l\u00e2ng\u0103 activitatea privat\u0103, au obliga\u021bia s\u0103 \u00eengrijeasc\u0103 gratuit \u0219i s\u0103raci.<\/p>\n

      <\/span>Medicul devine o persoan\u0103 public\u0103 important\u0103! Leg\u0103tura dintre medicin\u0103 \u0219i stat devine o problem\u0103 important\u0103.<\/p>\n

      <\/span>O alian\u0163\u0103 extrem de puternic\u0103 \u00eentre medicin\u0103 \u015fi stat a ap\u0103rut odata cu conceptul de medicina social<\/strong>\u0103<\/strong> propus de doctorul Johann Peter Frank (1745-1821), care s-a r\u0103sp\u00e2ndit \u00een Italia, Europa de Est \u015fi statele germanice. Dr. Frank sus\u021binea utilizarea de mijloace medicale pentru a  reglementa \u015fi a produce o stare de iluminare, pentru a controla aproape toate aspectele vie\u0163ii cet\u0103\u0163enilor, de la na\u015ftere p\u00e2n\u0103 la moarte (igiena, sanita\u0163ie, aprovizionare cu ap\u0103, \u00eengrijirea mamei \u015fi copilului, siguran\u0163a alimentar\u0103, controlul prostitu\u0163iei). \u00cen opinia lui Frank, statul era responsabil, s\u0103 asigure condi\u0163iile necesare pentru s\u0103n\u0103tate, prin regulamentarea condi\u0163iilor sociale \u015fi a obiceiurilor cet\u0103\u0163enilor, folosind medicii ca agen\u0163i ai s\u0103i. Toate acestea le-a publicat \u00een lucrarea sa \u201c<\/em>Sistem complet de poli\u0163ie sanitar\u0103<\/em>\u201d <\/em>\u2013 1779.<\/em> A fost profesor la universit\u0103\u021bi medicale din Gottingen, Padova, Viena \u0219i St. Petersburg, astfel teoriile lui s-au r\u0103sp\u00e2ndit u\u0219or \u00een toat\u0103 Europa.<\/p>\n

      <\/span>\u00cen \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 domnitorul Alexandru Ipsilante, prin reformele sale de la 1775 a inclus \u00eenfiin\u021barea Casei Ob\u0219tirilor, un fel de minister de interne, care includea \u0219i problema sanitar\u0103 public\u0103. El a \u00eenfiin\u021bat medicul func\u021bionar public, \u00een slujba intereselor sanitare ale comunit\u0103\u021bii, practic a \u00eenfiin\u021bat medicina public\u0103. {n 1784, printr-un hrisov al lui Alexandru Mavrocordat Delibeiu se creeaza la Ia\u0219i func\u021bile de chirurg al ob\u0219tii \u0219i moa\u0219\u0103 a ob\u0219tii.<\/p>\n

      <\/span>Revolu\u0163ia francez\u0103 (1789) a <\/strong>influen\u021bat \u0219i ea \u00een mare m\u0103sur\u0103 evolu\u021bia medicinii \u00een Europa. \u00cen prima etap\u0103 a m\u0103turat toate institu\u0163iile vechiului regim. Au fost \u00eenchise academiile medicale \u015fi institu\u0163iilor de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, care erau considerate ca erau considerate emana\u021bii ale elitei corupte. \u00cen primii ani de democra\u0163ie nelimitat\u0103, a prevalat medicina \u201dlaissez-faire\u201d, cu vindec\u0103tori \u201cprofesioni\u015fti\u201d \u015fi medicin\u0103 practicat\u0103 de amatori f\u0103r\u0103 reglement\u0103ri legale. Vindec\u0103tori de diferite competen\u0163e \u015fi preg\u0103tire dubioas\u0103 \u2013 mul\u0163i \u015farlatani care practicau pentru interese pecuniare au creat o pia\u0163\u0103 liber\u0103 nereglementat\u0103 pentru servicii medicale, care s-a dezvoltat rapid \u015fi dramatic, \u00eentr-un moment \u00een care nevoile popula\u021biei devastate de revolu\u0163ia violent\u0103 erau uria\u0219e. \u00cen cele din urm\u0103 guvernul francez a trebuit s\u0103 reac\u0163ioneze.<\/p>\n

      <\/span>Educa\u0163ia medical\u0103, care fusese fragmentat\u0103 \u00een diverse colegii \u015fi academii, a fost unificat\u0103 sub un singur sistem. A fost introdus un curriculum standard pentru preg\u0103tirea studen\u021bilor medicini\u0219ti, care a integrat chirurgia cu preg\u0103tire medical\u0103. \u00cen 1803 Fran\u021ba a introdus un sistem na\u0163ional de licen\u0163iere \u00een medicin\u0103, \u0219i astfel a fost creat primul sistemul de s\u0103n\u0103tate na\u0163ional adev\u0103rat.<\/p>\n

      <\/span>Industrializarea<\/strong> din secolul al XIX-le a permis marile descoperiri \u0219tiin\u021bifice. Medicina era deja o \u0219tiin\u021b\u0103 recunoscut\u0103. Dar, organizarea la nivelul societ\u0103\u021bii \u00eenc\u0103 nu era cristalizat\u0103. Medicii erau personalit\u0103\u021bi de sine st\u0103t\u0103toare, \u00eenc\u0103 nu avea un rol social bine determinat.<\/p>\n

      <\/span>\u00cen Bucure\u0219ti, la 26 septembrie 1830, se decide ca \u00een fiecare \u201ddesp\u0103r\u021bitur\u0103 se or\u00e2nduie\u0219te c\u00e2te o cas\u0103 spre cercetarea bolnavilor\u201d, prefigur\u00e2nd viitoarele dispensare medicale.<\/p>\n

      <\/span>Revolu\u021biile de la 1848 au scos \u00een eviden\u021b\u0103 noi idei. Una dintre idei era c\u0103 \u201cStatului \u015fi nu comunelor trebuie s\u0103 le revin\u0103 tutela bolnavilor, a b\u0103tr\u00e2nilor \u015fi a orfanilor\u201d. \u0218i statele au \u00eenceput s\u0103 caute solu\u021bii.<\/p>\n

      <\/span>\u00cen 1880 Bismark, \u00een Germania, apoi \u00een Anglia (1912) \u2013 au fost introduse introduse unele  forme de asigur\u0103ri sociale \u015fi de boal\u0103, ceea ce ne arat\u0103 implicarea \u00een mod direct a statului \u00een ceea ce prive\u0219te ocrotirea s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii.<\/p>\n

      <\/span>La \u00eenceputul secolului al XIX-lea deja existau numero\u0219i medici practican\u021bi, mul\u021bi dintre ei cu studii academice. Desigur, ei erau concentra\u021bi \u00een ora\u0219ele mari. Unii practicau \u00een a\u0219ez\u0103minte de tip spitalicesc, al\u021bii lucrau \u00een cabinete proprii sau la domiciliul pacien\u021bilor. De remarcat c\u0103 deja \u00eencep s\u0103 existe reglement\u0103ri nu doar pentru spitale, ci \u0219i pentru practica medicinii \u00een ambulatoriu, platite din bani publici. Un pois din \u021aara Rom\u00e2neascp din 1832 men\u021bioneaz\u0103 c\u0103 \u201cs’a decis ca din sumele hot\u0103r\u00e2te pe seama spitalelor, s\u0103 se plateasc\u0103 de Eforie [n.n. Eforia Spitalelor], c\u00e2te 200 lei pe lun\u0103, de fiecare vopsea din poli\u021bia Bucure\u0219tilor, spre a pl\u0103ti doctoriele bolnavilor, ce nu se pot prididi \u00een a lor primire \u00een spitaluri\u201d. Acest serviciu a func\u021bionat p\u00e2n\u0103 \u00een 1847. Dup\u0103 o perioad\u0103 de \u00eentrerupere, \u00een 1890 a fost publicat un Regulament pentru asisten\u021ba medical\u0103 la domiciliu, care a fost \u00een vigoare timp de 2 ani. La acea perioad\u0103 (1887) practicau 486 de medici, raportul fiind de un medic la 10.991 locuitori. Dintre ace\u0219tia, 344 profesau la ora\u0219e \u0219i 142 \u00een mediul rural.<\/p>\n

Apari\u0163ia sistemelor<\/strong> de s<\/strong>\u0103<\/strong>n<\/strong>\u0103<\/strong>tate <\/strong><\/p>\n

      <\/span>La sfar\u0219itul sc. XIX \u0219i \u00eenceputul sec. XX apar sistemele de asisten\u0163a medical\u0103 (Bismark, Semashko, Beveridge, sistemul privat). Industrializarea a avut ca urmare direct\u0103 o cre\u0219tere a interesului patronilor pentru s\u0103n\u0103tatea angaja\u021bilor, a for\u021bei de munc\u0103 din fabrici, uzine, exploat\u0103ri miniere. Au existat diverse \u00eencerc\u0103ri ca \u00een final s\u0103 se concretizeze \u00een modelul sistemului de asigur\u0103ri sociale de s\u0103n\u0103tate – tip Bismark, \u00een Germania dup\u0103 1880 \u0219i ceva mai t\u00e2rziu \u00een Uniunea Sovietic\u0103 – modelul sistemului centralizat de stat – tip Semasko (1918).<\/p>\n

      <\/span>Nu vom intra \u00een analiza sistemelor de asigur\u0103ri de s\u0103n\u0103tate. Ele au constituit un pas \u00eenainte foarte important pentru pacien\u021bi, pentru asigura\u021bi, astfel \u00eenc\u00e2t ei au avut acces, mai mult sau mai pu\u021bin, la servicii medicale corespunz\u0103toare nivelului de la vremea respectiv\u0103.<\/p>\n

      <\/span>Dar totodat\u0103 a avut \u0219i un impact asupra medicilor, care devin furnizori de servicii medicale: priva\u021bi, \u00een general, \u00een sistemele de tip Bismark, angaja\u021bi \u00een cele de tip Semashko.<\/p>\n

      <\/span>Dup\u0103 al doilea r\u0103zboi mondial (1945) a ap\u0103rut un nou model, Beveridge, inspirat din modelul sovietic, model adoptat de Marea Britanie. Acesta este considerat ca fiind cel mai \u201csocial\u201d. Aproape to\u0163i furnizorii de servicii medicale sunt angaja\u0163i guvernamentali \u015fi guvernul ac\u0163ioneaz\u0103 ca un singur pl\u0103titor pentru toate serviciile de s\u0103n\u0103tate. Finan\u0163are este asigurat\u0103 din taxe \u015fi impozite. Pacien\u0163ii nu suport\u0103 costuri din buzunar, astfel \u00eenc\u00e2t \u0219i acest sistem a ajuns \u00een scurt timp s\u0103 fac\u0103 fa\u021b\u0103 cu greu presiunii cre\u015fterii costurilor.<\/p>\n

      <\/span>\u00cen sec. XX, medicina a avut o dezvoltare f\u0103r\u0103 precedent, at\u00e2t \u00een Europa, \u00een America, dar \u0219i \u00een restul lumii. Popula\u0163ia a crescut exponen\u0163ial, ora\u015fele au devenit tot mai mari. Epidemiile au intrat \u00een c\u0103r\u0163ile de istorie, iar medicina clinic\u0103 a \u00eenceput s\u0103 ofere tratamente din ce \u00een ce mai eficiente pentru pacien\u0163i.<\/p>\n

      <\/span>Prima conferin\u021b\u0103 interna\u021bional\u0103 medical\u0103 privind s\u0103n\u0103tate public\u0103 a avut loc in iunie 1851, la Paris. Ea a inaugurat o nou\u0103 er\u0103 privind ac\u021biunile de s\u0103n\u0103tate public\u0103. P\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul secolului XIX au mai avut loc \u00eenc\u0103 11 asemenea conferin\u021be interna\u021bionale, care au constituit un forum de diseminare a modelelor de organizare sanitar\u0103 din diverse \u021b\u0103ri. La aceste conferin\u021be se prezentau inclusiv ultimele cuceriri \u00een domeniul medical, de exemplu \u00een 1867, Lister \u0219i-a prezentat noile principii privind antisepsia.<\/p>\n

      <\/span>\u00cen 1907 ia fiin\u021ba Biroul Interna\u021bional de Igien\u0103 Public\u0103, al c\u0103rui rol principal consta \u00een colectarea \u0219i diseminarea informa\u021biilor privind s\u0103n\u0103tatea public\u0103 \u00een statele membre (\u00een special legat de combaterea holerei, ciumei, febrei galbene).<\/p>\n

      <\/span>Agenda interna\u021bional\u0103 \u00een domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii era marcat\u0103 \u00een continuare de problemele acute legate de bolile infec\u021bioase. Abia dup\u0103 al doile r\u0103zboi mondial, c\u00e2nd ia na\u0219tere \u0219i Organiza\u021bia Mondial\u0103 a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii (1946), agenda \u00eencepe s\u0103 se diversifice \u0219i lumea s\u0103 fie preocupat\u0103 de accesul la serviciile medicale, la organizarea domeniului medical \u00een \u021b\u0103rile membre.<\/p>\n

      <\/span>A existat \u00eens\u0103 \u0219i un efect negativ al dezvolt\u0103rii societ\u0103\u021bii, \u00eengrijirile de s\u0103n\u0103tate au fost transformate \u00eencet \u00eentr-un bun de larg consum<\/strong>, care se putea vinde \u015fi cump\u0103ra. S\u0103n\u0103tatea  era at\u00e2t un bun public, c\u00e2t \u015fi un drept pe care cet\u0103\u0163enii \u00eel cereau de la societate. Costurile au \u00eenceput s\u0103 fie din ce \u00een ce mai mari, at\u00e2t \u00een ce prive\u0219te tehnologiile noi, c\u00e2t \u0219i medicamentele din ce \u00een ce mai sofisticate, rezultate ale cercet\u0103rii efectuate cu costuri tot mai mari.<\/p>\n

Inechit\u0103\u021bile cunoscute de decenii persist\u0103, mai ales accesul sc\u0103zut la serviciile de s\u0103n\u0103tate de baz\u0103 pentru to\u0163i indivizii. Medicina func\u021biona deja pe baze \u0219tiin\u021bifice, metodele erau din ce \u00een ce mai valide, dar totu\u0219i accesul la servicii era inegal. Nu to\u021bi oamenii aveau acces la \u00eengrijirile medicale de baz\u0103, care, majoritatea se ofereau \u00een spitale.<\/p>\n

      <\/span>Organiza\u021bia Mondial\u0103 a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii d\u0103dea ultimele b\u0103t\u0103lii contra bolilor transmisibile, av\u00e2nd \u00eenc\u0103 o abordare vertical\u0103, pe c\u00e2te o boal\u0103. Este probabil ca aceast\u0103 abordare s\u0103 fi fost imprimat\u0103 de fapt de exper\u021bii din \u021b\u0103rile membre. Aproape \u00een toate \u021b\u0103rile sistemele de s\u0103n\u0103tate erau puternic centralizate, dezvoltate \u00een jurul spitalelor. Existau \u00eens\u0103 semnale, \u00een special din partea unor organiza\u021bii neguvernamentale din multe \u021b\u0103ri, c\u0103 era necesar\u0103 g\u0103sirea unei balan\u021be \u00eentre abordarea pe vertical\u0103 cu o abordare pe orizontal\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t OMS s\u0103 imagineze solu\u021bii pentru organizarea mai bun\u0103 a serviciilor medicale.<\/p>\n

      <\/span>O nou\u0103 abordare a OMS a fost marcat\u0103 de alegerea Dr. Halfdan Mahler ca director al organiza\u021biei (1973-1988). Lui \u00eei revine meritul de a lansa conceptul de asisten\u021b\u0103 medical\u0103 primar\u0103, \u00een\u021beleg\u00e2nd c\u0103 este nevoie ca statele s\u0103 asigure \u00eengrijiri medicale de baz\u0103 tuturor cet\u0103\u021benilor. Acest concept a fost prezentat la Conferin\u0163a de la Alma-Ata (6-12 septembrie 1978) \u00een fa\u021ba unei audien\u021be formate din 3000 delega\u0163i, 134 guverne \u015fi 67 organiza\u0163ii interna\u0163ionale.<\/p>\n

      <\/span>\u00cen cele din urm\u0103, statele membre au acceptat o serie de m\u0103suri la nivelul propriilor sisteme de s\u0103n\u0103tate \u0219i a urmat o perioad\u0103 de real\u0103 dezvoltare a medicinii de familie. \u00cen multe \u021b\u0103ri, printe care \u0219i Rom\u00e2nia, au fost dezvoltate centre medicale, inclusiv \u00een mediul rural, \u00een care medici de medicin\u0103 general\u0103 ofereau \u00eengrijiri medicale primare. A fost perioada \u00een care guvernele \u0219i societatea a oferit o pozi\u021bie important\u0103, din ce \u00een ce mai mare medicinii de familie.<\/p>\n

      <\/span>Desigur drumul nu a fost neted. din contr\u0103, a urmat contraofensiva din partea tehnologiei medicale \u0219i a pie\u021bei farmaceutice. \u00cengrijirile de specialitate \u0219i tehnologiile au continuat s\u0103 fie din ce \u00een ce mai costisitoare, consum\u00e2nd o mare parte a fondurilor pentru s\u0103n\u0103tate.<\/p>\n

\"image3\"<\/a>      <\/span>Dup\u0103 30 de de ani, \u00een 2008, Dr. Margaret Chan<\/span>,<\/strong> actuala Directoare a OMS a publicat raportul anual \u201cPrimary Health Care. Now More Than Ever\u201d, care scoate \u00een eviden\u021b\u0103 c\u0103 procesul de dezvoltare al asisten\u021bei medicale primare \u00eenc\u0103 nu este terminat.<\/span><\/p>\n

      <\/span>Raportul dr. Chan subliniaz\u0103 c\u0103 plasarea asisten\u0163ei medicale primare \u00een centrul  sistemului de \u00eengrijiri, a fost considerat\u0103 de c\u0103tre OMS ca fiind solu\u0163ia a trei probleme imperative ale societ\u0103\u0163ii:<\/p>\n

    \n
  1. \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea st\u0103rii de s\u0103n\u0103tate a popula\u0163iei<\/li>\n
  2. p\u0103strarea viabilit\u0103\u021bii financiare a sistemului de s\u0103n\u0103tate, \u015fi<\/li>\n
  3. orientarea \u00eengrijirilor c\u0103tre persoan\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t „persoana s\u0103 fie \u00een centrul sistemului de \u00eengrijirii de s\u0103n\u0103tate\u201d.<\/li>\n<\/ol>\n

          <\/span>Organiza\u0163ia Mondial\u0103 a Medicilor de Familie – WONCA, a subliniat c\u0103 fiecare familie din lume ar trebui s\u0103 aib\u0103 acces la un medic de familie \u015fi s\u0103 existe cel pu\u0163in un medic de familie.<\/p>\n

          <\/span>Cu toate acestea, schimbarea este greu de acceptat mai ales de profesioni\u0219tii din domeniul medical, adep\u021bi ai sistemului centrat pe spital. Sistemele de s\u0103n\u0103tate continu\u0103 s\u0103 se concentreaz\u0103 \u00een mod dispropor\u021bionat pe o ofert\u0103 restr\u00e2ns\u0103 de \u00eengrijiri de specialitate \u0219i supraspecialitate. Abordare bazat\u0103 pe comand\u0103-\u015fi-control, a dus la fragmentarea \u00eengrijirilor de s\u0103n\u0103tate. De asemenea, sistemele de s\u0103n\u0103tate cu o abordare liber\u0103 sau f\u0103r\u0103 o strategie clar\u0103 a guvern\u0103rii au permis comercializarea, de multe ori chiar nereglementat\u0103, a \u00eengrijirilor de s\u0103n\u0103tate. Comercializarea serviciilor medicale \u00eenseamna \u00een mod clar inechitate, acces diferen\u021biat la \u00eengrijiri medicale \u00een func\u021bie de posibilit\u0103\u021bile materiale.<\/p>\n

          <\/span>\u00cen raportul din 2008, sunt prezentate clar practicile gre\u0219ite, devierile de la recomand\u0103rile OMS, specifice \u00een special \u021b\u0103rilor \u00een curs de dezvoltare, cu resurse limitate. Unele dintre abord\u0103ri ne par foarte cunoscute!<\/p>\n

          <\/span>Principiile AMP au fost \u201csimplificate\u201d de unele \u021b\u0103ri cu resurse limitate, \u00eentr-un mod considerat de OMS ca fiind neacceptabile<\/p>\n

    Tabel 1.<\/strong> Recomandarile OMS \u0219i abord\u0103rile considerate neacceptabile, aplicate \u00een unele \u021b\u0103ri cu resurse limitate (dup\u0103 WHO. The World Health Report 2008. Primary Health Care. Now More Than Ever. 2008)<\/p>\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n
    \n

    Recomandarea OMS<\/strong><\/p>\n<\/td>\n

    		\n

    Abord\u0103ri neacceptabile<\/strong><\/p>\n<\/td>\n<\/tr>\n

    \n

    Asisten\u0163a medical\u0103 primar\u0103 ofer\u0103 un loc \u00een care oamenii se pot prezenta cu o gam\u0103 larg\u0103 de probleme de s\u0103n\u0103tate<\/p>\n<\/td>\n

    		\n

    Nu este acceptabil ca asisten\u0163a medical\u0103 primar\u0103 s\u0103 se ocupe doar de c\u00e2teva „boli prioritare\u201c !<\/p>\n<\/td>\n<\/tr>\n

    \n

    Asisten\u0163a medical\u0103 primar\u0103 este un hub prin care pacien\u0163ii sunt ghida\u0163i prin sistemul de s\u0103n\u0103tate<\/p>\n<\/td>\n

    		\n

    Nu este acceptabil ca AMP \u00een \u021b\u0103rile cu resurse reduse s\u0103 fie considerat\u0103 doar o unitate medical\u0103 izolat\u0103, sau un singur lucr\u0103tor de s\u0103n\u0103tate la nivelul comunitar.<\/p>\n<\/td>\n<\/tr>\n

    \n

    Asisten\u0163a medical\u0103 primar\u0103 faciliteaz\u0103 legatura \u00eentre pacien\u0163i \u015fi clinicieni, pacien\u0163ii particip\u00e2nd la procesul de luare a deciziilor legate de s\u0103n\u0103tatea lor \u015fi alegerea tipul de \u00eengrijiri, construind pun\u0163i de leg\u0103tur\u0103 \u00eentre \u00eengrijirea personal\u0103 a s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii \u015fi familiile sau  comunit\u0103\u0163ile pacien\u0163ilor<\/p>\n<\/td>\n

    		\n

    Nu este acceptabil faptul c\u0103, \u00een \u0163\u0103rile cu venituri mici, \u00eengrijirea medical\u0103 primar\u0103 ar fi folosit\u0103 doar pentru limitarea accesului la unele interven\u0163ii costisitoare.<\/p>\n

     <\/p>\n<\/td>\n<\/tr>\n

    \n

    Asisten\u0163a medical\u0103 primar\u0103 deschide oportunit\u0103\u0163i pentru prevenirea bolilor \u015fi promovarea s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii, precum \u015fi depistarea precoce a bolii.<\/p>\n<\/td>\n

    		\n

    Nu este acceptabil ca \u00eengrijirile medicale primare s\u0103 se rezume doar la tratarea afec\u0163iunilor uzuale.<\/p>\n

     <\/p>\n<\/td>\n<\/tr>\n

    \n

    AMP necesit\u0103 echipe de profesioni\u015fti: medici, asistente, personal cu abilit\u0103\u0163i biomedicale \u015fi sociale specifice \u015fi sofisticate.<\/p>\n<\/td>\n

    		\n

    Nu este acceptabil ca AMP s\u0103 fie considerat\u0103 un sector \u00een care se ofer\u0103 \u00eengrijiri de slab\u0103 calitate, neprofesioniste, pentru cei s\u0103raci care nu \u00ee\u015fi pot permite mai mult<\/p>\n<\/td>\n<\/tr>\n

    \n

    Asisten\u0163a medical\u0103 primar\u0103 necesit\u0103 resurse \u015fi investi\u0163ii adecvate \u015fi poate oferi apoi o plus valoare mai mare pentru bani investi\u0163i, fa\u0163\u0103 de alternativele sale.<\/p>\n<\/td>\n

    		\n

    Nu este acceptabil faptul c\u0103, \u00een \u0163\u0103rile cu venituri mici, \u00eengrijirea medical\u0103 primar\u0103 ar trebui s\u0103 fie finan\u0163at\u0103 prin plata din buzunar, pe baza ideii gre\u015fite c\u0103 este mai ieftin\u0103 \u015fi chiar \u015fi s\u0103raci ar trebui s\u0103 fie capabili s\u0103 \u015fi-o permit\u0103.<\/p>\n<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n

    Dimensiunea social\u0103 a medicinei de familie<\/strong><\/p>\n

          <\/span>Am prezentat \u00eentregul parcurs al dezvolt\u0103rii profesiei medicale pentru a avea o imagine c\u00e2t mai completat asupra contextului \u00een care s-a dezvoltat profesiunea medical\u0103. A\u0219a cum s-a putut vedea, dimensiunea social\u0103 a profesiei medicale nu a fost constant\u0103 \u0219i clar\u0103 pe tot parcursul istoriei.<\/p>\n

          <\/span>Dac\u0103 la \u00eenceput activit\u0103\u021bile legate de \u00eengrijiri medicale erau oferite mai mult \u00een jurul bisericilor, la un momemnt dat, dup\u0103 dezvoltarea universit\u0103\u021bilor medicale profesia medical\u0103 a suferit un proces de laicizare evident\u0103. Medicii practicau at\u00e2t \u00een spitale (din ce \u00een ce mai mari), c\u00e2t \u0219i \u00een cabinete individuale sau la domiciliul pacien\u021bilor. Totu\u0219i, num\u0103rul personalului medical fiind mic, nu reu\u0219ea s\u0103 asigure o asisten\u021b\u0103 medical\u0103 sistematic\u0103. Un moment important, care a \u00eent\u0103rit pozi\u021bia medicului \u00een societate a fost cel legat de lupta \u00eempotriva bolilor transmisibile \u0219i a medicinei de campanie. Au fost luate o serie de m\u0103suri legate de preven\u021bie, cu caracter poli\u021bienesc, uneori cu accente exagerate, care au conferit o perioada un caracter de putere absolut\u0103 corpului medical.<\/p>\n

          <\/span>Industrializarea \u0219i introducerea sistemelor de asigurare au fost adus \u00eembunat\u0103tiri evidente privind accesului indivizilor la serviciile medicale, nu neap\u0103rat profesiei medicale. Locul unde medicii s-au regrupat a fost spitalul, care a devenit un pol de putere. Dezvoltarea \u0219tiin\u021belor, a tehnologiilor medicale \u0219i a industriei farmaceutice a \u00eent\u0103rit rolul spitalului care a devenit centrul de cost cel mai important al sistemelor de s\u0103n\u0103tate.<\/p>\n

          <\/span>Secolul XX, cu toate cuceririle medicinei a adus \u00een prim plan si consumerismul, transformarea actului medical \u00een bunuri de larg consum, cu implica\u021bii \u00een ceea ce prive\u0219te cre\u0219terea costurilor \u0219i accentuarea inechit\u0103\u021bilor. A devenit tot mai clar c\u0103 este nevoie de o schimbare a abord\u0103rii. \u0218i pentru prima dat\u0103, \u00een anii \u201970 a fost evident c\u0103 medicina de ambulatoriu, medicii omnipracticieni, care existau \u0219i p\u00e2n\u0103 atunci, ar putea fi solu\u021bia pentru asigurarea asisten\u021bei medicale de baz\u0103 pentru \u00eentreaga popula\u021bie. Acum rolul social al medicinei de familie a devenit evident!<\/p>\n

          <\/span>Din p\u0103cate, sistemele de s\u0103n\u0103tate erau deja construite \u00een jurul spitalelor. \u00cen a doua jum\u0103tate a sec XX. era \u00eens\u0103 evident c\u0103 spitalele nu puteau acoperi \u00eentreaga nevoie a popula\u021biei de \u00eengrijiri de s\u0103n\u0103tate. Majoritatea pacien\u021bilor avea (\u0219i are \u00een continuare) nevoie de \u00eengrijiri de s\u0103n\u0103tate continue, accesibile, la costuri rezonabile. Doar un num\u0103r relativ mic de pacien\u021bi au nevoie de proceduri de diagnostic \u0219i tratament sofisticate. De aceea, OMS a dezvoltat conceptul de asisten\u021b\u0103 medical\u0103 primar\u0103, concept acceptat de toate \u021b\u0103rile membre.<\/p>\n

          <\/span>Am vazut cum, de-a lungul istoriei, au existat medici care practicau \u00een spitale \u0219i medici care practicau \u00een ambulator. Cel pu\u021bin \u00een secolul XX, mai ales din perioada interbelic\u0103, unii medici de medicina general\u0103 au ales s\u0103 practice medicina \u00een cabinete proprii, a\u0219ez\u00e2ndu-se \u00een comunit\u0103\u021bi, chiar \u0219i \u00een mediul rural. Cu timpul, oamenii au ales s\u0103 aib\u0103 c\u00e2te un medic la care s\u0103 apeleze \u00een toae problemele lor de s\u0103n\u0103tate, stabilindu-se rela\u021bii care s-au \u00eentins pe perioade de zeci de ani de multe ori. Efectele benefice ale practicii medicinei generale, care apoi a fost numit\u0103 medicin\u0103 de familie a fost evaluat\u0103 \u00een numeroase studii, care au ar\u0103tat f\u0103r\u0103 echivoc (\u0219i aici dr. Barbra Starfield \u0219i a adus o mare contribu\u021bie) c\u0103 \u021b\u0103rile unde medicina de familie este bine dezvoltat\u0103 au o stare de s\u0103n\u0103tate mai bun\u0103. Acesta este \u0219i motivul pentru care OMS \u0219i sistemele de s\u0103n\u0103tate au ales s\u0103 pun\u0103 medicul de familie \u00een centrul sistemelor de s\u0103n\u0103tate. Medicina de familie este singura specialitate care \u00een prezent ofer\u0103 \u00eengrijiri medicale comprehensive, pentru orice pacient \u0219i pe toat\u0103 durata vie\u021bii. Rela\u021bia special\u0103 de \u00eencredere care se dezvolt\u0103 \u00eentre pacient \u0219i medicul s\u0103u de familie este esen\u021bial\u0103 \u0219i este rezultatul unei colabor\u0103ri de lung\u0103 durat\u0103.<\/p>\n

    Concluzii<\/strong><\/p>\n

          <\/span>Practic putem spune c\u0103 medicina de familie este singura specialitate care are cu adev\u0103rat o dimensiune social\u0103. Dimensiunea social\u0103 a medicului de familie este determinat\u0103 de responsabilitatea social\u0103<\/strong> \u015fi de pozi\u0163ia social\u0103 <\/strong>pe care i le confer\u0103 societatea. A evoluat \u00een timp, prelu\u00e2nd \u00eentreaga \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 \u015fi istorie a dimensiunii sociale a profesiunii medicale. A fost \u00eenc\u0103 o dat\u0103 scoas\u0103 \u00een eviden\u0163\u0103 prin desemnarea ca actor principal al sistemelor de s\u0103n\u0103tate, de c\u0103tre OMS, \u00een repetate r\u00e2nduri.<\/p>\n

          <\/span>\u00cent\u0103rirea pozi\u0163iei medicului de familie \u015fi a AMP este o obliga\u0163ie a statului, care trebuie s\u0103 sus\u0163in\u0103 \u015fi s\u0103 \u00eent\u0103reasc\u0103 dimensiunea social\u0103 a medicului de familie. \u00cen prezent societatea a ales ca medicina familiei \/ asisten\u021ba medical\u0103 primar\u0103 s\u0103 aib\u0103 o pozi\u021bie central\u0103 \u00een sistemele de s\u0103n\u0103tate. Politicile de s\u0103n\u0103tate trebui s\u0103 creeze cadrul \u00een care asisten\u021ba medical\u0103 primar\u0103 s\u0103 se dezvolte \u0219i s\u0103 ofere suportul financiar necesar. Trebuie evitat\u0103 incoeren\u0163a decizilor politice, care \u00een plan declarativ sprijin\u0103 AMP, iar \u00een plan opera\u0163ional pun diverse piedici, de la  subfinan\u0163are p\u00e2n\u0103 la birocratizarea excesiv\u0103. Este dovedit faptul c\u0103 80-90% din problemele de s\u0103n\u0103tate pot fi rezolvate cu adevarat \u00een asisten\u021ba medical\u0103 primar\u0103.<\/p>\n

          <\/span>Evident, toate celelalte specialit\u0103\u021bi \u0219i servicii medicale sunt necesare \u0219i ele trebuie s\u0103 completeze, atunci c\u00e2nd este nevoie, practica de zi cu zi a medicului de familie. Trebuie g\u0103site metode ca serviciile de specialitate \u0219i cele de laborator s\u0103 poat\u0103 fi accesate de membrii comunit\u0103\u021bilor, la orice nivel. Pe de alt\u0103 parte, trebuie evitat\u0103 transformarea nevoilor de s\u0103n\u0103tate \u00eentr-o pia\u021b\u0103 \u00een care pacien\u021bii s\u0103 fie considera\u021bi simplii consumatori de servicii de s\u0103n\u0103tate.<\/p>\n

          <\/span>Medicii de familie au \u015fi ei o mare responsabilitate de a se ridica la nivelul pozi\u0163iei conferite \u00een structura sistemelor de \u00eengrijiri de s\u0103n\u0103tate. Rela\u0163ia lor continu\u0103 cu pacien\u0163ii peste ani, va trebui s\u0103 consfin\u0163easc\u0103 aceast\u0103 pozi\u0163ie.<\/p>\n

          <\/span>Fenomenul de \u00eemb\u0103tr\u00e2nire a popula\u021biei, care ridic\u0103 probleme deosebite \u00een \u00eentregul sistem de s\u0103n\u0103tate, este o provocare \u0219i pentru medicii de familie. Asisten\u021ba medical\u0103 primar\u0103 va trebui s\u0103 r\u0103spund\u0103 unui num\u0103r tot mai mare de probleme. De aceea ea trebuie s\u0103 fie sprijinit\u0103 pentru a avea la dispozi\u021bie toate facilit\u0103\u021bile necesare.<\/p>\n

          <\/span>\u00cen ultim\u0103 instan\u021b\u0103 putem discuta \u0219i de \u00eencrederea pe care popula\u021bia o are \u00een sistemul medical al unei \u021b\u0103ri. Dac\u0103 o \u021bar\u0103, un sistem de s\u0103n\u0103tate, nu poate asigura cet\u0103\u021benilor s\u0103i nici \u00eengrijirile de baz\u0103, prin AMP, cum pot cet\u0103\u021benii s\u0103 aib\u0103 \u00eencredere c\u0103 acel sistem func\u021bioneaz\u0103 \u0219i \u00eei va solu\u021biona nevoile \u00een situa\u021bii mai dificile. De aceea, sprijinul pe care statul ar trebui s\u0103-l ofere medicinei de familie ar trebui s\u0103 fie hot\u0103r\u00e2t \u0219i sus\u021binut.<\/p>\n

    Bibliografie:<\/strong><\/p>\n

      \n
    1. CSDH (2008). Closing the gap in a generation: health equity through action on the social determinants of health. Final Report of the Commission on Social Determinants of Health. <\/em>Geneva, World Health Organization. 2008<\/li>\n
    2. Felix I. Tractat de igiena public\u0103 \u015fi de poli\u0163ia sanitar\u0103 (2 vol). Tipografia Academiei Rom\u00e2ne. Bucure\u0219ti, 1889,<\/li>\n
    3. Popay J, Kowarzik U, Mallinson S, Mackian S, Barker J. Social problems, primary care and pathways to help and support: addressing health inequalities at the individual level. Part I: the GP perspective. J Epidemiol Community Health 2007;61:966\u2013971<\/li>\n
    4. Popay J, Kowarzik U, Mallinson S, Mackian S, Barker J. Social problems, primary care and pathways to help and support: addressing health inequalities at the individual level. Part II: lay perspectives. J J Epidemiol Community Health 2007;61:972\u2013977.<\/li>\n
    5. Rasanathan K, Montesinos EV, Matheson D, et al. J Epidemiol Community Health (2010).<\/li>\n
    6. Starfield B. Are social determinants of health the same as societal determinants of health? Health Promotion Journal of Australia 2006 : 17 (3). P. 170-173<\/li>\n
    7. Ward P. Trust, Reflexivity and Dependence: A \u2018Social Systems Theory\u2019 Analysis in\/of Medicine<\/li>\n
    8. White KL, Williams F, Greenberg. The Ecology of Medical Care. Reprinted from The New England Journal of Medicine 265:885- 892, 1961. SUMMER 1996 Bulletin of the New York Academy of Medicine<\/li>\n
    9. WHO. Action on the social determinants of health: learning from previous experiences. A background paper prepared for the Commission on Social Determinants of Health. March 2005<\/li>\n
    10. WHO. The World Health Report 2008. Primary Health Care. Now More Than Ever. 2008.<\/li>\n
    11. WONCA EUROPE . The European Definition of General Practice \/ Family Medicine. 2011 Edition<\/li>\n<\/ol>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

      Exist\u0103 o dimensiune sociala a medicinii de familie? De unde rezulta ea? Am auzit de multe ori termenul de social, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu medicina familiei, dar de prea pu\u021bine ori este clar\u0103 asocierea. Este vorba de oferirea de \u00eengrijiri pentru categorii de favorizate sau cu venituri modeste? Este vorba de faptul c\u0103 medicul de familie … <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":2089,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_exactmetrics_skip_tracking":false,"_exactmetrics_sitenote_active":false,"_exactmetrics_sitenote_note":"","_exactmetrics_sitenote_category":0,"ngg_post_thumbnail":0,"footnotes":""},"categories":[10],"tags":[15],"class_list":["post-1254","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-articole","tag-medicina-familiei","grid-sizer"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/medfam.ro\/mm\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1254","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/medfam.ro\/mm\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/medfam.ro\/mm\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/medfam.ro\/mm\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/medfam.ro\/mm\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1254"}],"version-history":[{"count":7,"href":"https:\/\/medfam.ro\/mm\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1254\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2434,"href":"https:\/\/medfam.ro\/mm\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1254\/revisions\/2434"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/medfam.ro\/mm\/wp-json\/wp\/v2\/media\/2089"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/medfam.ro\/mm\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1254"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/medfam.ro\/mm\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1254"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/medfam.ro\/mm\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1254"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}