Norme metodologice de aplicare a OUG nr.162/2008

Print Friendly
Share Button

privind transferul ansamblului de atribuţii şi competenţe exercitate de Ministerul Sănătăţii Publice către autorităţile administraţiei publice locale.

29.01.2009 / Ministerul Sanatatii

In temeiul art. 108 din Constituţia României, republicata şi art. 24 din OUG nr. 162/2008 privind transferul ansamblului de atribuţii şi competenţe exercitate de Ministerul Sănătăţii Publice către autorităţile administraţiei publice locale.,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre

Articol Unic: Se aprobă normele metodologice de aplicare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.162/2008 privind transferul ansamblului de atribuţii şi competenţe exercitate de Ministerul Sănătăţii Publice către autorităţile administraţiei publice locale, prevăzute in Anexa care face parte integranta din prezenta hotărâre .

PRIM – MINISTRU

EMIL BOC

 

NORME METODOLOGICE de aplicare a ordonanţei de urgenţă nr. 162/2008 privind transferul ansamblului de atribuţii şi competenţe exercitate de Ministerul Sănătăţii către autorităţile administraţiei publice locale

Cap. I Norme metodologice in domeniul asistentei medicale comunitare  

Art.1.  (1) Asistenţa medicală comunitară cuprinde programe, activităţi şi servicii medicale, furnizate în sistem integrat cu serviciile sociale, adresate persoanelor dintr-o comunitate.

(2) Scopul asistenţei medicale comunitare este de a asigura furnizarea de servicii integrate, medicale şi sociale, flexibile şi adecvate nevoiilor beneficiarilor, acordate în mediul în care aceştia trăiesc prin utilizarea eficientă a  serviciilor acordate în cadrul pachetului de bază, punerea accentului pe prevenţie şi continuitate a serviciilor.

Art. 2.  Asistenţa medicală comunitară cuprinde în principal următoarele activităţi:

a)    Identificarea problemelor medico-sociale ale comunităţii,

b)    educaţia pentru sănătate şi profilaxia bolilor, prin promovarea unui stil de viaţă şi mediu sănătos;

c)    mobilizarea populaţiei pentru participarea la programele de vaccinări, controale medicale profilactice, etc.;

d)    promovarea sănătăţii reproducerii şi planificare familială

e)    îngrijire şi asistenţă medicală la domiciliu, curativă şi de recuperare, în vederea reinserţiei sociale;

f)     acordarea de îngrijiri paleative la domiciliu.

Art. 3. (1) Desfăşurarea activităţilor de asistenţă medicală comunitară integrată cu serviciile sociale se face în folosul comunităţii, sub coordonarea autorităţilor administraţiei publice locale sau, după caz, aparatul de specialitate al primarului, în colaborare cu Direcţia de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti şi Direcţia judeţeană de muncă şi solidaritate socială.

(2) Structurile menţionate la alin. (1) elaborează strategia şi programul anual de asistenţă medicală comunitară la nivel de judeţ.

(3) Autorităţile administraţiei publice locale realizează monitorizarea şi evaluarea activităţii de asistenţă medicală comunitară şi transmit anual Ministerului Sănătăţii raportul privind activitatea desfăşurată la nivel de judeţ, până cel târziu la data de 15 februarie a anului următor celui pentru care se face raportarea.

Art. 4. Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti asigură  îndrumarea tehnică şi metodologică a activităţii de asistenţă medicală comunitară la nivel judeţean.

Art. 5. În domeniul asistenţei medicale comunitare, Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti au următoarele atribuţii:

a)    să acorde consultanţă şi asistenţă tehnică în domeniul evaluării nevoilor, al stabilirii priorităţilor, modalităţilor de implementare şi monitorizare a politicilor de asistenţă medicală comunitară integrată;

b)    să colaboreze cu autorităţile administraţiei publice locale în vederea realizării strategiei judeţene şi a listei de priorităţi în domeniul asistenţei medicale comunitare;

c)    să contribuie la crearea unui cadru pentru monitorizarea şi evaluarea serviciilor şi programelor naţionale şi locale de sănătate, cu privire la asistenţa medicală comunitară;

d)    să instrumenteze dezvoltarea de ghiduri şi standarde de practica in domeniul asistentei medicale comunitare;

e)    să asigure sprijin pentru formarea personalului care lucrează în reţeaua de asistenţă medicală comunitară integrată, inclusiv a joncţiunilor cu reţeaua de medicină de familie, accesul la medicamente, servicii ambulatorii, spitaliceşti;

f)     să identifice, să elaboreze şi să propună programe specifice de educaţie pentru sănătate şi pentru adoptarea unui stil de viaţă sănătos la nivelul diferitelor comunităţi;

g)    să elaboreze şi să propună programe specifice de prevenire şi profilaxie primară, secundară şi terţiară şi de recuperare medicala si incluziune sociala;

h)    să identifice, sa elaboreze şi să propună programe specifice de consiliere medico-socială, servicii de îngrijiri la domiciliu pentru persoane aflate în situaţii de risc crescut: gravide, nou-născuţi, bolnavi cronici, bătrâni, persoane cu dizabilităţi, neasiguraţi, victime ale violenţei domestice, copii din familii dezorganizate, persoane cu probleme de sănătate mintală, precum si alte categorii de persoane identificate la nivel local ca fiind ca fiind în situaţii de risc;

i)      să faciliteze şi să monitorizeze crearea parteneriatelor interinstituţionale la diferite niveluri, a strategiilor şi a protocoalelor comune pentru serviciile de asistenţă comunitară.

Art.6.    Mediatorul Sanitar pentru Comunităţile de Romi are urmatoarele atributii:

  • §       cultivă încrederea reciprocă între autorităţile publice locale şi comunitatea din care face parte;
  • §       facilitează comunicarea între membrii comunităţii şi personalul medico-sanitar;
  • §       catagrafiază gravidele şi lehuzele, în vederea efectuării controalelor medicale periodice prenatale şi post-partum; le explică necesitatea şi importanţa efectuării acestor controale şi le însoţeşte la aceste controale, facilitând comunicarea cu medicul de familie şi celelalte cadre sanitare;
  • explică noţiunile de bază şi avantajele planificării familiale, încadrat în sistemul cultural tradiţional al comunităţii de romi;
  • catagrafiază populaţia infantilă a comunităţii;
  • explică noţiunile de bază şi importanţa asistenţei medicale a copilului;
  • promovează alimentaţia sănătoasă, în special la copii, precum şi alimentaţia la sân
  • urmăreşte înscrierea nou-născutului pe listele (titulare sau suplimentare) medicului de familie;
  • sprijină personalul medical în urmărirea şi înregistrarea efectuării imunizărilor in populaţia infantilă din comunitate, şi a examenelor clinice de bilanţ la copiii 0-7 ani
  • explică avantajele includerii persoanelor in sistemul asigurărilor de sănătate, precum şi procedeul prin care poate fi obţinută calitatea de asigurat;
  • explica avantajele igienei personale, a locuinţei si a spatiilor comune; popularizează în comunitate masurile de igiena, dispuse de autorităţile competente;
  • facilitează acordarea primului ajutor, prin anunţarea cadrelor medicale/serviciului de ambulanta si însoţirea echipelor care acorda asistenţă medicală de urgenţă;
  • mobilizează şi însoţeşte membrii comunităţii la acţiunile de sănătate publică (campaniile de vaccinare, campaniile de informare, educare, conştientizare din domeniul promovării sănătăţii, acţiuni de depistare a bolilor cronice etc.); explica rolul si scopul acestora;
  • participa la depistarea activa a cazurilor de tuberculoza si a altor boli transmisibile, sub indrumarea medicului de familie sau a cadrelor medicale din cadrul directiilor de sanatate publica judetene sau a municipiului Bucuresti;
  • la solicitarea cadrelor medicale, sub indrumarea stricta a acestora: explica rolul tratamentului medicamentos prescris, reactiile adverse posibile ale acestuia, si supravegheaza administrarea medicamentelor (exemplu: tratamentul strict supravegheat al pacientului cu tuberculoza);
  • insoteste cadrele medico-sanitare in activitatile legate prevenirea sau controlul situatiilor epidemice, facilitand implementarea masurilor adecvate (explica membrilor comunitatii rolul si scopul masurilor de urmarit);
  • semnalează cadrelor medicale apariţia problemelor deosebite din cadrul comunităţii (focarele de boli transmisibile, parazitoze, intoxicaţii; probleme de igiena apei etc.)
  • semnalează, în scris, autorităţilor de sănptate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti problemele identificate privind accesul membrilor comuniăţtii, pe care deserveşte, la următoarele servicii de asistenta medicala primara:
  • imunizările, conform programului naţional de imunizări;
  • §        examenul de bilant al copilului 0-7 ani;
  • §        supravegherea gravidei, conform normelor metodologice ale Ministerului Sănătăţii Publice;
  • §        depistarea activa a cazurilor de TBC;
  • §        asistenta medicala de urgenta;
  • §       semnalează asistentului social cazurile potenţiale de abandon al copiilor.

Art. 7. Asistentul Medical Comunitar are urmatoarele atributii:

§       Identifică familiile cu risc crescut din cadrul comunităţii;

§       Determina nevoile medico-sociale ale populaţiei cu risc;

§       Culege date despre starea de sănătate a familiilor din teritoriul unde îşi desfăşoară activitatea;

§       Pledează pentru starea sănătăţii populaţiei şi stimulează acţiuni destinate protejării sănătăţii;

§       Planifica si monitorizează programe de sănătate;

§       Identifica, urmăreşte şi supraveghează medical gravidele cu risc medico-social in colaborare cu medicul de familie si asistenta din cadrul CMI pentru asigurarea in familie a condiţiilor favorabile dezvoltării nou nascutului;

§       Viziteaza la domiciliu lăuzele, recomandand masurile necesare de protectie a sanatatii mamei si nou nascutului;

§       In cazul unei probleme sociale ia legatura cu serviciul social din primarie si din alte structuri, cu mediatorul sanitar din comunitatile de romi pentru prevenirea abandonului;

§       Supravegheaza in mod activ starea de sanatate a sugarului si copilului mic;

§       Promoveaza alaptatea si practicile corecte de nutritie;

§       Participa, in echipa, la desfasurarea diferitelor actiuni colective, pe teritoriul comunitatii: vaccinari, programe de screening populational, implementarea programelor nationale de sanatate;

§       Participa la aplicarea masurilor de lupta in focar;

§       Indruma toti contactii depistati pentru controlul periodic;

§       Semnaleaza medicului de familie cazurile suspecte de boli transmisibile constatate cu ocazia activitatilor in teren;

§       Viziteaza sugarii cu risc medico-social tratati la domiciliu si urmareste aplicarea  masurile terapeutice recomandate de medic;

§       Urmareste si suprvavegheaza, in mod activ, copiii din evidenta speciala (TBC, HIV/SIDA, prematuri, anemici, etc.);

§       Identifica persoanele neinscrise pe listele medicilor de familie si contribuie la inscrierea acestora; preia din maternitate si supravegheaza activ nou nascutii ale caror mame nu sunt pe listele medicilor de familie sau din zonle in care nu exista medici de familie;

§       Organizeaza activitati de consiliere si demonstratii practice pentru diferite categorii populationale;

§       Colaboareaza cu ONG-uri si alte institutii pentru realizarea programelor ce se adreseaza unor grupuri tinta (varstnici, alcoolici, consumatori de droguri, persoane cu tulburari mintale si de comportament) in conformitate cu strategia nationala;

§       Identifica persoanele de varsta fertila; disemineaza informatii specifice de planificare familiala si contraceptie;

§       Identifica cazurile de violenta domestica, cazurile de abuz, persoanele cu handicap, bolnavii cronici din familiile vulnerabile;

§       Efectueaza activitati de educatie pentru sanatate in vederea adoptarii unui stil de viata sanatos;

         (2) Asistentul Medical Comunitar are urmatoarele responsabilităţi:

§       Respecta normele eticii profesionale, asigurand pastrarea confidentialitatii;

§       Are responsabilitatea tuturor actelor si hotararilor luate in conformitate cu pregatirea profesionala si limitele de compententa;

§       Isi imbunatateste nivelul cunostintelor profesionale prin studiu individual sau alte forme de educatie continua;

§       Tine evidenta si completeaza la zi documentele cu care lucreaza (registre, fise de planificare a vizitelor la domiciliu, etc.).

Art. 8. Finanţarea cheltuielilor de personal pentru asistenţii medicali comunitari şi mediatorii sanitari se suportă, potrivit legii, de la bugetul local, din sumele transferate de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sănătăţii.

Art. 9. Drepturile salariale aferente lunii decembrie 2008 şi trimestrul 1 2009 se asigură, potrivit OG nr. 2/2009, din bugetul Ministerului Sănătăţii, din fonduri de la bugetul de stat şi din venituri proprii.

Cap. II Asistenta medicala si de medicina dentara acordata in unitati de invatamant

Art. 10.(1) Pentru personalul care se afla in activitate si isi desfasoara activitatea in cabinete medicale si de medicina dentara din unitati de invatamant si este salarizat potrivit prevederilor din anexa nr. I la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2004 aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 125/2005 cu modificarile si completarile ulterioare salariile de baza individuale se mentin.

(2) Prevederile art. 14(2) din OUG nr. 162/2008 privind transferul ansamblului de atribuţii şi competenţe exercitate de Ministerul Sănătăţii Publice către autorităţile administraţiei publice locale se aplica personalului care urmeaza a fi incadrat ulterior momentului preluarii.

Art. 11.  Autoritatile administratiei publice locale respecta ordinul ministrului sanatatii privind asistenţa medicală a preşcolarilor, elevilor şi studenţilor.

Art. 12. Finanţarea cheltuielilor de personal pentru categoriile de personal din asistenţa medicală şi de medicină dentară acordată în unităţile de învăţământ se suportă, potrivit legii, de la bugetul local, din sumele transferate de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sănătăţii.

Art. 13. Drepturile salariale aferente lunii decembrie 2008 şi trimestrului 1 2009 se asigură, potrivit OG nr. 2/2009  din bugetul Ministerului Sănătăţii, din fonduri de la bugetul de stat şi din venituri proprii.

         Cap. III Norme privind asistenta medicala desfasurata in unitatile sanitare cu paturi

Art.14.(1) În baza prevederilor din ordonanţa de urgenţă privind transferul ansamblului de atribuţii şi competenţe exercitate de Ministerul Sănătăţii către autorităţile administraţiei publice locale se transferă managementul asistenţei medicale acordate în unele unităţi sanitare cu paturi către Primăria Municipiului Bucureşti şi autorităţile administraţiei publice locale.

(2) Lista unităţilor pentru care se transferă managerul asistenţei medicale se aprobă prin hotărâre de guvern.

(3) Pentru punerea în aplicare a prevederilor din ordonanţa de urgenţă, contractele de management încheiate între Ministerul Sănătăţii şi managerii spitalelor publice se transferă la Primăria Municipiului Bucureşti/autorităţile administraţiei publice locale.

Art.15. În aplicarea prevederilor respectivei ordonanţe de urgenţă Ministerul Sănătăţii are următoarele competenţe :

a) elaborează normativele de personal care se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii;

b) avizează modificarea structurii organizatorice,  reorganizarea, restructurarea, schimbarea sediului şi a denumirii pentru spitalele publice al căror management a fost transferat;

c) elaborează modelul contractului de management pentru managerul spitalului publice care se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii cu consultarea Ministerului Administratiei si Internelor. În cuprinsul contractului de management sunt prevăzuţi şi indicatorii de performanţă ai activităţii managerului. Nivelul indicatorilor de performanţă ai activităţii se stabileşte anual de Primăria Municipiului Bucureşti/autorităţile administraţiei publice locale şi se avizează de Ministerul Sanatatii .

Art.16. Primăria Municipiului Bucureşti/autorităţilor administraţiei publice locale au următoarele competenţe :

a) elaborează modelul contractului de administrare pentru persoanele care ocupă funcţii specifice comitetului director în cuprinsul căruia sunt prevăzuţi şi indicatorii specifici de performanţă care se aprobă prin ordin al ministrului sanatatii;

b) încheie contractul de management cu managerii spitalelor publice;

c) numeşte conducerea interimară a persoanelor care ocupă funcţii de conducere în comitetul director al spitalelor publice;

d) aprobă ştatele de funcţii ale unităţilor sanitare subordonate cu încadrarea în normativele de personal şi bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat;

e) aprobă modificarea ştatelor de funcţii aprobate;

f) aprobă organigrama şi modificarea acesteia;

g)înaintează Ministerului Sănătăţii propunerile managerului unitatii privind modificarea structurii organizatorice, reorganizarea, restructurarea, schimbarea sediului şi a denumirii pentru spitalele publice al căror management a fost transferat, în vederea avizării;

h) elaborează metodologia de ocupare a posturilor de manager care se avizează de Ministerul Sanatatii;

i) propune comisia de concurs pentru selecţia persoanelor care ocupă funcţia de manager în spitalele publice care se avizează de Ministerul Sanatatii;

j) realizează evaluarea anuală a activităţii managerilor pe baza criteriilor de performanţă şi a metodologiei aprobată prin ordin al ministrului sănătăţii.

Art.17.(1) Conducerea unităţilor sanitare publice cu paturi al căror management a fost transferat este obligată să respecte toate celelalte prevederi legale din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sanitar, cu modificările şi completările ulterioare, care se aplică spitalelor publice.

(2) Spitalele publice al căror management a fost transferat vor respecta şi :

a) ordinul ministrului sănătăţii privind aprobarea normativelor de personal;

Numărul de posturi minimal obligatoriu stabilit în baza prevederilor din actul normativ mai sus stipulat poate fi majorat la propunerea motivată a unităţilor sanitare cu aprobarea Primăriei Municipiului Bucureşti/autorităţilor administraţiei publice locale, în condiţiile legii şi cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate în bugetul de venituri şi cheltuieli al fiecărei unităţi sanitare publice.

b) ordinul ministrului sănătăţii pentru aprobarea Regulamentului privind timpul de muncă, organizarea şi efectuarea gărzilor în unităţile publice din sectorul sanitar;

Liniile de gardă se stabilesc la nivelul fiecărei unităţi sanitare şi se aprobă de Primăria Municipiului Bucureşti/autorităţile administraţiei publice locale la propunerea unităţilor sanitare cu paturi.

În cazuri deosebite programul de muncă şi organizarea gărzilor în alte condiţii decât cele prevăzute în Regulamentul privind timpul de muncă, organizarea şi efectuarea gărzilor în unităţile publice din sectorul sanitar se pot face numai cu aprobarea Primăriei Municipiului Bucureşti/autorităţile administraţiei publice locale, ulterior avizarii de catre Ministerul Sanatatii.

c) ordinul ministrului sănătăţii pentru aprobarea Criteriilor privind angajarea şi promovarea în funcţii, grade şi trepte profesionale în unităţile sanitare publice din sectorul sanitar;

d) ordinul ministrului sănătăţii privind aprobarea Criteriilor pentru clasificarea pe categorii a unităţilor şi subunităţilor sanitare şi stabilirea indemnizaţiilor de conducere maxime lunare, diferenţiate în raport cu complexitatea şi răspunderea ce revin funcţiei de conducere şi mărimea unităţii şi subunităţii, precum şi a indemnizaţiilor pentru îndeplinirea unor sarcini, activităţi şi responsabilităţi suplimentare funcţiei de bază;

e) ordinul ministrului sănătăţii pentru aprobarea Regulamentului de acordare a sporurilor;

f) ordinul ministrului sănătăţii pentru aprobarea Criteriilor pe baza cărora se stabilesc salariile de bază pentru funcţiile de conducere care fac  parte din comitetul director al spitalelor publice, cu modificările şi completările ulterioare;

Salariul de bază între limitele minime şi maxime prevăzute în anexa nr.VI la Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.115/2004 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului contractual din unităţile sanitare publice din sectorul sanitar, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.125/2005, cu modificările şi completările ulterioare, pentru funcţia de manager se stabileşte de Primăria Municipiului Bucureşti/autorităţile administraţiei publice locale.

g) ordinul ministrului sănătăţii pentru aprobarea Normelor privind organizarea concursului ori examenului pentru ocuparea funcţiei de şef de secţie, şef de laborator sau şef de serviciu din unităţile sanitare publice;

h) ordinul ministrului sănătăţii pentru aprobarea unor metodologii privind angajarea, transferarea şi detaşarea medicilor, farmaciştilor, biologilor, biochimiştilor şi chimiştilor, precum şi a altui personal de specialitate cu studii superioare din unităţile sanitare publice;

i) ordinul ministrului sănătăţii pentru stabilirea atribuţiilor comitetului director din cadrul spitalului publice;

j) ordinul ministrului sănătăţii pentru aprobarea componenţei şi a atribuţiilor consiliului etic ce funcţionează în cadrul spitalelor publice;

k) ordinul ministrului sănătăţii privind aprobarea conţinutului Contractului de administrare a secţiei/laboratorului sau serviciului medicale din cadrul spitalului public.

(3) Respectă orice alte reglementări elaborate de Ministerul Sănătăţii aplicabile spitalelor publice.

Art. 18. (1)  Spitalul are obligaţia să înregistreze, să stocheze, să prelucreze şi să transmită informaţiile legate de activitatea sa, conform normelor aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii.

(2) Raportările se fac către Ministerul Sănătăţii şi catre Primăria Municipiului Bucureşti/autorităţile administraţiei publice locale şi constituie baza de date, la nivel naţional, pentru decizii majore de politică sanitară şi pentru raportările necesare organismelor Uniunii Europene şi Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

(3) Documentaţia primară, ca sursă a acestor date, se păstrează, securizată şi asigurată sub formă de document scris şi electronic, constituind arhiva spitalului, conform reglementărilor legale în vigoare.

(4) Informaţiile prevăzute la alin. (1), care constituie secrete de stat şi de serviciu, vor fi accesate şi gestionate conform standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate.

Art. 19. Spitalele publice transferate sunt instituţii publice finanţate integral din venituri proprii şi funcţionează pe baza autonomiei financiare. Veniturile proprii ale acestora provin din sumele încasate pentru serviciile medicale şi alte prestaţii efectuate pe bază de contract, precum şi din alte surse, conform legii.

Art. 20. Spitalele publice transferate primesc, în completare, sume care se utilizeaza numai pentru destinaţiile pentru care au fost alocate, după cum urmează:

a)    de la bugetul de stat prin bugetul MS, sumele aferente cheltuielilor de personal pentru medicii rezidenţi, pentru personalul angajat în activitatea de cercetare, pentru salariaţii din cabinetele de planning familial din spitale, din unitatile si sectiile de spital cu profil recuperare distrofici si neuropsihomotorie, copii bolnavi HIV/SIDA, din dispensarele si cabinetele TBC, LSM, boli infectioase, potrivit Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sanitar, cu   modificările şi completările ulterioare, precum şi prin bugetul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării pentru spitalele clinice cu secţii universitare ;

b)      de la bugetul propriu al judeţului, pentru spitalele judeţene ;

c)     de la bugetele locale, pentru spitalele de interes judeţean sau local.

Art. 21. Bugetele locale participă la finanţarea unor cheltuieli de administrare şi funcţionare, respectiv bunuri şi servicii, investiţii, reparaţii capitale, consolidare, extindere şi modernizare, dotări cu echipamente medicale, a spitalelor publice transferate, în limita creditelor bugetare aprobate cu această destinaţie în bugetele locale.

Art. 22. Contractul de furnizare de servicii medicale al spitalului cu casa de asigurări sociale de sănătate reprezintă sursa principală a veniturilor în cadrul bugetului de venituri şi cheltuieli  şi se negociază de către manager cu conducerea casei de asigurări sociale de sănătate, în funcţie de indicatorii stabiliţi în contractul-cadru de furnizare de servicii medicale.

Art. 23. Spitalele publice transferate pot derula programe nationale de sănătate finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din transferuri de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sănătaţii către FNUASS. Derularea programelor şi raportarea indicatorilor specifici programelor se face, potrivit reglementărilor emise de Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

Art. 24. Spitalele publice transferate pot realiza venituri suplimentare din: donaţii şi sponsorizări, legate, asocieri investiţionale în domenii medicale ori de cercetare medicală farmaceutică, închirierea unor spaţii medicale, echipamente sau aparatură medicală către alţi furnizori de servicii medicale, în condiţiile legii; contracte privind furnizarea de servicii medicale încheiate cu casele de asigurări de sănătate private sau agenţi economici; editarea şi difuzarea unor publicaţii cu caracter medical; servicii medicale, hoteliere sau de altă natură, furnizate la cererea unor terţi; servicii de asistenţă medicală la domiciliu, furnizate la cererea pacienţilor; contracte de cercetare şi alte surse; alte surse, conform legii.

Art. 25. Proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli al spitalului transferat se elaborează de către comitetul director, in condiţiile prevederilor Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, pe baza normelor metodologice aprobate de conducătorul autorităţii publice locale, cu avizul Ministerului Sănătăţii.

Art. 26. Bugetul de venituri şi cheltuieli al spitalului transferat se aprobă de ordonatorul de credite ierarhic superior, la propunerea managerului spitalului.

Art. 27. Execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli se raporteaza lunar şi trimestrial consiliului local şi/sau judeţean, după caz. Direcţiile de sănătate publică şi casele judeţene de asigurări de sănătate primesc lunar, conturi de execuţie pentru cheltuielile finanţate din bugetul Ministerului Sănătaţii si/sau din cel  al  FNUASS, în forma şi structura prevăzute de reglementările legale în domeniu.

Art. 28 (1) Ministerul Sănătăţii analizează şi evaluează periodic şi ori de câte ori este nevoie sau la sesizarea organelor abilitate ale statului performanţele unităţilor sanitare publice cu paturi, care sunt în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate, indiferent de subordonarea lor sau de titularul dreptului de administrare asupra lor, numind o comisie de evaluare.

(2) Comisia prevăzută la alin. (1) va fi constituită prin ordin al ministrului sanatatii la propunerea Primăriei Municipiului Bucureşti/autorităţilor administraţiei publice locale.

(3) La propunerea comisiei prevăzute la alin. (2) managerul şi consiliile consultative pot fi revocaţi prin act administrativ al Primăriei Municipiului Bucureşti/autorităţilor administraţiei publice locale.

 Art. 29. Ministerul Sănătăţii este abilitat sa exercite controlul privind respectarea legislatiei specifice sistemului sanitar, serviciile medicale desfăşurate, respectarea normelor de igienă sanitară şi a drepturilor pacientului.

 

 

Comentariile sunt închise.