Normă tehnică din 03/12/2012

Print Friendly
Share Button

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 855 din 18/12/2012

Intrare in vigoare: 17/01/2013
Norma tehnica privind gestionarea deseurilor rezultate din activitati medicale


   CAPITOLUL I
  Obiective si domenii de aplicare
   Art. 1. – Normele tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitati medicale reglementeaza modul în care se realizeaza colectarea separata pe categorii, ambalarea, stocarea temporara, transportul, tratarea si eliminarea deseurilor medicale, acordând o atentie deosebita deseurilor periculoase pentru a preveni contaminarea mediului si afectarea starii de sanatate.
   Art. 2. – (1) Prezentele norme tehnice se aplica de catre toate unitatile sanitare, indiferent de forma de organizare, în care se desfasoara activitati medicale în urma carora sunt produse deseuri, denumite în continuare deseuri medicale.
   (2) Producatorul de deseuri medicale este raspunzator pentru gestionarea deseurilor medicale rezultate din activitatea sa.
   (3) Unitatile elaboreaza si aplica planuri, strategii de management si proceduri medicale care sa previna producerea de deseuri medicale periculoase sau sa reduca pe cât posibil cantitatile produse.
   (4) Unitatile elaboreaza si aplica planul propriu de gestionare a deseurilor rezultate din activitatile medicale, în concordanta cu regulamentele interne si codurile de procedura, pe baza reglementarilor în vigoare si respectând continutul-cadru prezentat în anexa nr. 4 la ordin.
   Art. 3. – Producatorii de deseuri medicale, astfel cum sunt definiti la art. 7, au urmatoarele obligatii:
   a) prevenirea producerii deseurilor medicale sau reducerea gradului de periculozitate a acestora;
   b) separarea diferitelor tipuri de deseuri la locul producerii/generarii;
   c) tratarea si eliminarea corespunzatoare a tuturor tipurilor de deseuri medicale produse.
   Art. 4. – Prezentele norme tehnice se aplica si unitatilor care desfasoara activitati conexe celor medicale (cabinete de înfrumusetare corporala, îngrijiri paleative si îngrijiri la domiciliu etc.), indiferent de forma de organizare a acestora.
   Art. 5. – (1) Prezentele norme tehnice nu se refera la managementul deseurilor radioactive, a caror gestionare este prevazuta în reglementari specifice, si nici la efluentii gazosi emisi în atmosfera sau la apele uzate descarcate în receptori.
   (2) Deseurile medicale radioactive sunt gestionate cu respectarea prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 11/2003 privind gospodarirea în siguranta a deseurilor radioactive, republicata, cu modificarile ulterioare.
   Art. 6. – (1) Prezentele norme tehnice nu se refera la managementul deseurilor de medicamente (din categoria 18 01 08* – medicamente citotoxice si citostatice si 18 01 09 – medicamente, altele decât cele specificate la 18 01 08) rezultate din urmatoarele unitati, indiferent de forma de organizare a acestora:
   a) farmacii, drogherii, unitati autorizate pentru vânzarea sau distributia medicamentelor si produselor farmaceutice;
   b) unitati de productie, depozitare si pastrare a medicamentelor si a produselor biologice;
   c) institute de cercetare farmaceutica;
   d) unitati preclinice din universitatile si facultatile de farmacie;
   e) Agentia Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale.
   (2) Gestionarea deseurilor de medicamente prevazute la alin. (1) va fi reglementata prin ordin al ministrului sanatatii, conform prevederilor Legii nr. 95/2006 privind reforma în sanatate publica, cu modificarile si completarile ulterioare.

   CAPITOLUL II
  Definitii
   Art. 7. – În întelesul prezentelor norme tehnice se definesc urmatorii termeni:
   a) activitatea medicala este orice activitate de diagnostic, preventie, tratament, cercetare, precum si de monitorizare si recuperare a starii de sanatate, care implica sau nu utilizarea de instrumente, echipamente, substante ori aparatura medicala;
   b) ambalajele pentru deseuri rezultate din activitatea medicala reprezinta recipiente si containere utilizate pentru colectarea, ambalarea, transportul, tratarea si eliminarea finala a deseurilor rezultate din activitatea medicala;
   c) colectarea deseurilor medicale reprezinta orice activitate de strângere a deseurilor, incluzând separarea deseurilor pe categorii, la sursa, si stocarea temporara a deseurilor în scopul transportarii acestora la o instalatie de tratare sau de eliminare a deseurilor;
   d) colectarea separata a deseurilor medicale înseamna colectarea în cadrul careia un flux de deseuri este pastrat separat în functie de tipul si natura deseurilor, cu scopul de a facilita tratarea specifica a acestora;
   e) decontaminarea termica reprezinta operatiunea care se bazeaza pe actiunea caldurii umede sau uscate pentru îndepartarea prin reducere a microorganismelor (patogene sau saprofite) continute în deseurile medicale periculoase la temperaturi scazute;
   f) deseurile anatomo-patologice sunt fragmente si organe umane, inclusiv recipiente de sânge si sânge conservat. Aceste deseuri sunt considerate infectioase;
   g) deseurile chimice si farmaceutice sunt substante chimice solide, lichide sau gazoase, care pot fi toxice, corozive ori inflamabile; medicamentele expirate si reziduurile de substante chimioterapeutice, care pot fi citotoxice, genotoxice, mutagene, teratogene sau carcinogene; aceste deseuri sunt incluse în categoria deseurilor periculoase atunci când prezinta una sau mai multe din proprietatile prevazute în anexa nr. 4 la Legea nr. 211/2011 privind regimul deseurilor, cu modificarile ulterioare;
   h) deseurile infectioase sunt deseurile care prezinta proprietati periculoase, astfel cum acestea sunt definite în anexa nr. 4 la Legea nr. 211/2011, cu modificarile ulterioare, la punctul "H 9 – «Infectioase»: substante si preparate cu continut de microorganisme viabile sau toxine ale acestora care sunt cunoscute ca producând boli la om ori la alte organisme vii"; aceste deseuri sunt considerate deseuri periculoase;
   i) deseurile întepatoare-taietoare sunt obiecte ascutite care pot produce leziuni mecanice prin întepare sau taiere; aceste deseuri sunt considerate deseuri infectioase/periculoase, daca au fost în contact cu fluide biologice sau cu substante periculoase;
   j) deseurile medicale nepericuloase sunt deseurile a caror compozitie si ale caror proprietati nu prezinta pericol pentru sanatatea umana si pentru mediu;
   k) deseurile medicale periculoase sunt deseurile rezultate din activitati medicale si care prezinta una sau mai multe din proprietatile periculoase enumerate în anexa nr. 4 la Legea nr. 211/2011, cu modificarile ulterioare;
   l) deseurile rezultate din activitatea medicala sunt toate deseurile periculoase si nepericuloase care sunt generate de activitati medicale si sunt clasificate conform Hotarârii Guvernului nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzând deseurile, inclusiv deseurile periculoase, cu completarile ulterioare;
   m) echipamentul de tratare prin decontaminare termica a deseurilor rezultate din activitatea medicala este orice echipament fix destinat tratamentului termic la temperaturi scazute (105?C – 177?C) a deseurilor medicale periculoase unde are loc actiunea generala de îndepartare prin reducere a microorganismelor (patogene sau saprofite) continute în deseuri; acesta include dispozitive de procesare mecanica a deseurilor;
   n) eliminarea deseurilor medicale înseamna operatiunile prevazute la D5 si D10 din anexa nr. 2 la Legea nr. 211/2011, cu modificarile ulterioare, cu precizarea ca numai deseurile tratate pot fi eliminate prin depozitare;
   o) fisa interna a gestionarii deseurilor medicale este formularul de pastrare a evidentei deseurilor rezultate din activitatile medicale, continând datele privind circuitul complet al acestor deseuri de la producere si pâna la eliminarea finala a acestora, conform Hotarârii Guvernului nr. 856/2002, cu completarile ulterioare, conform Listei Europene a Deseurilor;
   p) gestionarea deseurilor medicale înseamna colectarea, stocarea temporara, transportul, tratarea, valorificarea si eliminarea deseurilor, inclusiv supravegherea acestor operatii si întretinerea ulterioara a amplasamentelor utilizate;
   q) instalatia de incinerare este orice instalatie tehnica fixa sau mobila si echipamentul destinat tratamentului termic al deseurilor, cu sau fara recuperarea caldurii de ardere rezultate, asa cum este definit în Hotarârea Guvernului nr. 128/2002 privind incinerarea deseurilor, cu modificarile si completarile ulterioare;
   r) prevenirea producerii deseurilor medicale reprezinta totalitatea masurilor luate înainte ca o substanta, un material sau un produs sa devina deseu medical si care au drept scop reducerea cantitatii de deseuri medicale, inclusiv prin reutilizarea produselor folosite în activitati medicale sau prin extinderea ciclului de viata al produselor respective, prin asigurarea unei separari corecte la sursa a deseurilor periculoase de cele nepericuloase;
   s) producatorul de deseuri medicale este orice persoana fizica sau juridica ce desfasoara activitati medicale din care rezulta deseuri medicale; s) spatiul central de stocare temporara a deseurilor medicale reprezinta un amplasament de stocare temporara a deseurilor medicale, amenajat în incinta unitatii care le-a generat, destinat exclusiv stocarii temporare a deseurilor pâna la momentul la care acestea sunt evacuate în vederea eliminarii;
   t) tratarea deseurilor medicale înseamna operatiunile de pregatire prealabila valorificarii sau eliminarii, respectiv operatiunile de decontaminare la temperaturi scazute, conform prevederilor legale în vigoare;
   t) unitatea sanitara este orice unitate publica sau privata, cu paturi sau fara paturi, care desfasoara activitati în domeniul sanatatii umane si care produc deseuri clasificate conform art. 8.

   CAPITOLUL III
  Clasificari

   Art. 8. – (1) În vederea unei bune gestionari a deseurilor medicale se utilizeaza codurile din anexa nr. 2 la Hotarârea Guvernului nr. 856/2002, cu completarile ulterioare.
   (2) Tipurile de deseuri, inclusiv cele periculoase prevazute în anexa nr. 2 la Hotarârea Guvernului nr. 856/2002, cu completarile ulterioare, întâlnite frecvent în activitatile medicale, sunt exemplificate în tabelul urmator:
   
   
   

Cod deşeu, conform Hotărârii Guvernului nr. 856/2002 Categorii de deşeuri rezultate din activităţi medicale
18 01 01 obiecte ascuţite 


(cu excepţia 18 01 03*)
Deşeurile înţepătoare-tăietoare: ace, ace cu fir, catetere, seringi cu ac, branule, lame de bisturiu, pipete, sticlărie de laborator ori altă sticlărie spartă sau nu etc. de unică folosinţă, neîntrebuinţată sau cu termen de expirare depăşit, care nu a intrat în contact cu material potenţial infecţios 
În situaţia în care deşeurile mai sus menţionate au intrat în contact cu material potenţial infecţios, inclusiv recipientele care
au conţinut vaccinuri, sunt considerate deşeuri infecţioase şi sunt incluse în categoria 18 01 03*. 
În situaţia în care obiectele ascuţite au intrat în contact cu substanţe/materiale periculoase sunt considerate deşeuri periculoase şi sunt incluse în categoria 18 01 06*.
18 01 02 fragmente şi organe umane, inclusiv recipiente de sânge şi sânge (cu excepţia 18 01 03*) Deşeurile anatomo-patologice constând în fragmente din organe şi organe umane, părţi anatomice, lichide organice, material biopsic rezultat din blocurile operatorii de chirurgie şi obstetrică (fetuşi, placente etc.), părţi anatomice rezultate din laboratoarele de autopsie, recipiente pentru sânge şi sânge etc. Toate aceste deşeuri sunt considerate infecţioase şi sunt incluse în categoria 18 01 03*.
18 01 03* deşeuri ale căror colectare şi eliminare fac obiectul unor măsuri speciale privind prevenirea infecţiilor Deşeurile infecţioase, respectiv deşeurile care conţin sau au venit în contact cu sânge ori cu alte fluide biologice, precum şi cu virusuri, bacterii, paraziţi şi/sau toxinele microorganismelor, perfuzoare cu tubulatură, recipiente care au conţinut sânge sau alte fluide biologice, câmpuri operatorii, mănuşi, sonde şi alte materiale de unică folosinţă, comprese, pansamente şi alte materiale contaminate, membrane de dializă, pungi de material plastic pentru colectarea urinei, materiale de laborator folosite, scutece care provin de la pacienţi internaţi în unităţi sanitare cu specific de boli infecţioase sau în secţii de boli infecţioase ale unităţilor sanitare, cadavre de animale rezultate în urma activităţilor de cercetare şi experimentare etc.
18 01 04 deşeuri ale căror colectare şi eliminare nu fac obiectul unor măsuri speciale privind prevenirea infecţiilor Îmbrăcăminte necontaminată, aparate gipsate, lenjerie necontaminată, deşeuri rezultate după tratarea/decontaminarea termică a deşeurilor infecţioase, recipiente care au conţinut medicamente, altele decât citotoxice şi citostatice etc.
18 01 06* chimicale constând din sau conţinând substanţe periculoase Acizi, baze, solvenţi halogenaţi, alte tipuri de solvenţi, produse chimice organice şi anorganice, inclusiv produse reziduale generate în cursul diagnosticului de laborator, soluţii fixatoare sau de developare, produse concentrate utilizate în serviciile de dezinfecţie şi curăţenie, soluţii de formaldehidă etc.
18 01 07 chimicale, altele decât cele specificate la 18 01 06* Produse chimice organice şi anorganice nepericuloase (care nu necesită etichetare specifică), dezinfectanţi (hipoclorit de sodiu slab concentrat, substanţe de curăţare etc.), soluţii antiseptice, deşeuri de la aparatele de diagnoză cu concentraţie scăzută de substanţe chimice periculoase etc., care nu se încadrează la 18 01 06*
18 01 08* medicamente citotoxice şi citostatice Categoriile de deşeuri vor fi stabilite în ordinul privind gestionarea deşeurilor de medicamente, care va fi reglementat conform art. 6 alin. (2).
18 01 09 medicamente, altele decât cele specificate la 18 01 08 Categoriile de deşeuri vor fi stabilite în ordinul privind gestionarea deşeurilor de medicamente, care va fi reglementat conform art. 6 alin. (2).
18 01 10* deşeuri de amalgam de la tratamentele stomatologice; aceste deşeuri sunt considerate periculoase. Capsule sau resturi de amalgam (mercur), dinţi extraşi care au obturaţii de amalgam, coroane dentare, punţi dentare, materiale compozite fotopolimerizabile, ciment glasionomer etc.

   
   NOTA: Deseurile periculoase sunt marcate cu un asterisc (*) conform prevederilor anexei nr. 2 "Lista cuprinzând deseurile, inclusiv deseurile periculoase" la Hotarârea Guvernului nr. 856/2002, cu completarile ulterioare.

   (3) Deseurile neexemplificate la alin. (2) generate în unitatile sanitare se clasifica conform prevederilor Hotarârii Guvernului nr. 856/2002, cu completarile ulterioare, si se gestioneaza conform legislatiei în vigoare.

   CAPITOLUL IV
  Minimizarea cantitatii de deseuri

   Art. 9. – Separarea pe categorii a deseurilor rezultate din activitatile medicale si, implicit, reducerea cantitatii de deseuri reprezinta un principiu de baza pentru introducerea metodelor si tehnologiilor de tratare a deseurilor medicale.
   Art. 10. – Avantajele minimizarii cantitatii de deseuri sunt reprezentate de protejarea mediului înconjurator, o mai buna protectie a muncii, reducerea costurilor privind managementul deseurilor în unitatea sanitara si îmbunatatirea relatiei de comunicare cu membrii comunitatii.
   Art. 11. – Minimizarea cantitatii de deseuri implica urmatoarele etape:
   a) reducerea la sursa a deseurilor se poate realiza prin:
   - achizitionarea de materiale care genereaza cantitati mici de deseuri;
   - utilizarea de metode si echipamente moderne ce nu genereaza substante chimice periculoase, cum ar fi: înlocuirea metodei clasice de dezinfectie chimica cu dezinfectia pe baza de abur sau de ultrasunete, înlocuirea termometrelor cu mercur cu cele electronice, utilizarea radiografiilor computerizate în locul celor clasice;
   - gestionarea corecta a depozitelor de materiale si reactivi;
   b) separarea la sursa prin asigurarea ca deseurile sunt colectate în ambalajele corespunzatoare fiecarei categorii;
   c) tratarea deseurilor prin utilizarea metodei de decontaminare termica la temperaturi scazute;
   d) eliminarea finala în conditii corespunzatoare; dupa reducerea pe cât posibil a cantitatii de deseuri, deseurile tratate se elimina prin metode cu impact minim asupra mediului.

   CAPITOLUL V
  Colectarea deseurilor medicale la locul de producere

   Art. 12. – (1) Colectarea separata a deseurilor este prima etapa în gestionarea deseurilor rezultate din activitati medicale.
   (2) Producatorii de deseuri medicale au obligatia colectarii separate a deseurilor rezultate din activitatile medicale, în functie de tipul si natura deseului, cu scopul de a facilita tratarea/eliminarea specifica fiecarui deseu.
   (3) Producatorii de deseuri medicale au obligatia sa nu amestece diferite tipuri de deseuri periculoase si nici deseuri periculoase cu deseuri nepericuloase. În situatia în care nu se realizeaza separarea deseurilor, întreaga cantitate de deseuri în care au fost amestecate deseuri periculoase se trateaza ca deseuri periculoase.

   CAPITOLUL VI
  Ambalarea deseurilor medicale

   Art. 13. – Recipientul în care se face colectarea si care vine în contact direct cu deseurile periculoase rezultate din activitati medicale este de unica folosinta si se elimina odata cu continutul.
   Art. 14. – Codurile de culori ale recipientelor în care se colecteaza deseurile medicale sunt:
   a) galben – pentru deseurile medicale periculoase, astfel cum sunt definite la art. 7 si clasificate la art. 8;
   b) negru – pentru deseurile nepericuloase, astfel cum sunt definite la art. 7.
   Art. 15. – Pentru deseurile infectioase se foloseste pictograma "Pericol biologic". Pentru deseurile periculoase clasificate la art. 7 prin codurile 18 01 06* – chimicale constând din sau continând substante periculoase se folosesc pictogramele aferente proprietatilor periculoase ale acestora, conform anexei nr. 4 la Legea nr. 211/2011, cu modificarile ulterioare, respectiv: "Inflamabil", "Coroziv", "Toxic" etc.
   Art. 16. – (1) Pentru deseurile infectioase care nu sunt obiecte ascutite identificate prin codul 18 01 03*, conform art. 8, se folosesc cutii din carton prevazute în interior cu saci galbeni din polietilena sau saci din polietilena galbeni ori marcati cu galben. Atât cutiile prevazute în interior cu saci din polietilena, cât si sacii sunt marcati si etichetati în limba româna cu urmatoarele informatii: tipul deseului colectat, pictograma "Pericol biologic", capacitatea recipientului (l sau kg), modul de utilizare, linia de marcare a nivelului maxim de umplere, data începerii utilizarii recipientului pe sectie, unitatea sanitara si sectia care au folosit recipientul, persoana responsabila cu manipularea lor, data umplerii definitive, marcaj conform standardelor Natiunilor Unite (UN), în conformitate cu Acordul european referitor la transportul rutier international al marfurilor periculoase (ADR). Cutiile din carton prevazute cu saci de plastic în interior trebuie stocate temporar pe suprafete uscate.
   (2) Sacii trebuie sa aiba o rezistenta mecanica mare, sa se poata închide usor si sigur, utilizând sigilii de unica folosinta. Termosuturile trebuie sa fie continue, rezistente si sa nu permita scurgeri de lichid.
   (3) La alegerea dimensiunii sacului se tine seama de cantitatea de deseuri produse în intervalul dintre doua îndepartari succesive ale deseurilor. Atunci când nu este pus în cutie de carton care sa asigure rezistenta mecanica, sacul se introduce în pubele prevazute cu capac si pedala sau în portsac, fiind obligatoriu ca si acesta din urma sa aiba capac. Înaltimea sacului trebuie sa depaseasca înaltimea pubelei, astfel încât sacul sa se rasfrânga peste marginea superioara a acesteia, iar surplusul trebuie sa permita închiderea sacului în vederea transportului sigur. Gradul de umplere a sacului nu va depasi trei patrimi din volumul sau. Pubelele cu pedala si capac trebuie sa fie inscriptionate cu pictograma "Pericol biologic".
   (4) Grosimea polietilenei din care este confectionat sacul este cuprinsa între 50-70 ÎL.
   (5) Cutiile din carton prevazute în interior cu saci galbeni din polietilena sau sacii din polietilena galbeni (sau marcati cu galben) trebuie sa fie supuse procedurilor de testare specifica a rezistentei materialului la actiuni mecanice, în conformitate cu standardele europene specifice pentru astfel de recipiente. Testele de încercare trebuie sa fie realizate de catre laboratoare acreditate.
   Art. 17. – (1) Atât deseurile întepatoare-taietoare identificate prin codul 18 01 01, cât si prin codul 18 01 03* conform art. 8 se colecteaza separat în acelasi recipient din material plastic rigid rezistent la actiuni mecanice.
   (2) Recipientul trebuie prevazut la partea superioara cu un capac special care sa permita introducerea deseurilor si sa împiedice scoaterea acestora dupa umplere a recipientului, fiind prevazut în acest scop cu un sistem de închidere definitiva. Capacul recipientului are orificii pentru detasarea acelor de seringa si a lamelor de bisturiu. Recipientele trebuie prevazute cu un mâner rezistent pentru a fi usor transportabile la locul de stocare temporara si, ulterior, la locul de eliminare finala. Recipientele utilizate pentru deseurile întepatoare-taietoare infectioase au culoarea galbena si sunt marcate cu pictograma "Pericol biologic".
   Art. 18. – Recipientul destinat colectarii deseurilor întepatoare-taietoare trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici:
   a) sa fie impermeabil, sa prezinte etanseitate, un sistem de închidere temporara si definitiva. Prin sistemul de închidere temporara se asigura o masura de preventie suplimentara, iar prin sistemul de închidere definitiva se împiedica posibilitatea de contaminare a personalului care manipuleaza deseurile întepatoare-taietoare si a mediului, precum si posibilitatea de refolosire a acestora de catre persoane din exteriorul unitatii sanitare;
   b) sa fie marcat si etichetat în limba româna cu urmatoarele informatii: tipul deseului colectat, pictograma "Pericol biologic", capacitatea recipientului (l sau kg), modul de utilizare, linia de marcare a nivelului maxim de umplere, data începerii utilizarii recipientului pe sectie, unitatea sanitara si sectia care au folosit recipientul, persoana responsabila cu manipularea lui, data umplerii definitive, marcaj conform standardelor UN, în conformitate cu ADR;
   c) sa fie supus procedurilor de testare specifica a rezistentei materialului la actiuni mecanice, testele de încercare urmând a fi realizate de catre laboratoarele acreditate pentru astfel de testari, care sa ateste conformarea la conditiile tehnice prevazute de Standard SR 13481/2003: "Recipiente de colectare a deseurilor întepatoare-taietoare rezultate din activitati medicale. Specificatii si încercari" sau cu alte standarde europene;
   d) sa prezinte siguranta si stabilitate pe masa de tratament sau acolo unde este amplasat, astfel încât sa se evite rasturnarea accidentala a acestuia si împrastierea continutului.
   Art. 19. – În situatia în care numai acele de seringa sunt colectate în recipientele descrise la art. 17 si 18, deseurile infectioase constând din seringi se pot colecta împreuna cu alte deseuri infectioase în functie de destinatia acestora, conform prevederilor art. 16.
   Art. 20. – Pentru deseurile infectioase de laborator se folosesc cutii din carton rigid prevazute în interior cu sac galben de polietilena, marcate cu galben, etichetate cu urmatoarele informatii: tipul deseului colectat, pictograma "Pericol biologic", capacitatea recipientului (l sau kg), modul de utilizare, linia de marcare a nivelului maxim de umplere, data începerii utilizarii recipientului pe sectie, unitatea sanitara si sectia care au folosit recipientul, persoana responsabila cu manipularea lui, data umplerii definitive, marcaj conform standardelor UN, în conformitate cu ADR.
   Art. 21. – (1) Al doilea recipient în care se depun sacii, cutiile si recipientele pentru deseurile periculoase este reprezentat de containere mobile cu pereti rigizi, aflate în spatiul central pentru stocarea temporara a deseurilor din incinta unitatii sanitare.
   (2) Containerele mobile pentru deseuri infectioase, anatomopatologice si parti anatomice si întepatoare-taietoare au marcaj galben, sunt etichetate "Deseuri medicale" si poarta pictograma "Pericol biologic". Containerele trebuie confectionate din materiale rezistente la actiunile mecanice, usor lavabile si rezistente la actiunea solutiilor dezinfectante.
   (3) Containerul trebuie sa fie etans si prevazut cu un sistem de prindere adaptat sistemului automat de preluare din vehiculul de transport sau adaptat sistemului de golire în instalatia de procesare a deseurilor.
   (4) Dimensiunea containerelor se alege astfel încât sa se asigure preluarea întregii cantitati de deseuri produse în intervalul dintre doua îndepartari succesive. Este strict interzisa depunerea deseurilor periculoase neambalate (vrac).
   Art. 22. – (1) Deseurile anatomo-patologice încadrate la codul 18 01 02 (18 01 03*) destinate incinerarii sunt colectate în mod obligatoriu în cutii din carton rigid, prevazute în interior cu sac din polietilena care trebuie sa prezinte siguranta la închidere sau în cutii confectionate din material plastic rigid cu capac ce prezinta etanseitate la închidere, având marcaj galben, special destinate acestei categorii de deseuri, si sunt eliminate prin incinerare.
   (2) Recipientele vor fi etichetate cu urmatoarele informatii: tipul deseului colectat, pictograma "Pericol biologic", capacitatea recipientului (l sau kg), modul de utilizare, linia de marcare a nivelului maxim de umplere, data distribuirii recipientului pe sectie, unitatea sanitara si sectia care au folosit recipientul, persoana responsabila cu manipularea lui, data umplerii definitive, marcaj conform standardelor UN, în conformitate cu ADR.
   Art. 23. – La solicitarea beneficiarului, partile anatomice pot fi înhumate sau incinerate în conditiile legii, pe baza unei declaratii pe propria raspundere a acestuia, ce se depune atât la unitatea sanitara respectiva, cât si la directia de sanatate publica judeteana. Directia de sanatate publica judeteana elibereaza un certificat în acest sens. Partile anatomice sunt ambalate si refrigerate, dupa care se vor depune în cutii speciale, etanse si rezistente.
   Art. 24. – (1) Deseurile periculoase chimice rezultate din unitatile sanitare identificate prin codul 18 01 06* se colecteaza în recipiente speciale, cu marcaj adecvat pericolului ("Inflamabil", "Coroziv", "Toxic" etc.) si se trateaza conform prevederilor legale privind deseurile periculoase.
   (2) Deseurile chimice sunt colectate si ambalate în recipiente cu o capacitate care sa nu depaseasca 5 l pentru substante lichide si 5 kg pentru substante solide. Aceste recipiente pot fi introduse într-un ambalaj exterior care, dupa umplere, nu trebuie sa depaseasca greutatea de 30 de kg.
   (3) Deseurile periculoase chimice rezultate din unitati sanitare se colecteaza separat si se elimina prin incinerare (dupa ce, în prealabil, a fost testata reactivitatea termica a acestor deseuri), tratare chimica sau sunt returnate la furnizor, cu acordul expres al acestuia.
   (4) Recipientele în care se colecteaza deseurile chimice trebuie sa fie proiectate si realizate în asa fel încât sa împiedice orice pierdere de continut, cu respectarea urmatoarelor conditii:
   a) materialele din care sunt executate recipientele si sistemele de închidere ale acestora nu trebuie sa fie atacate de catre continut si nici sa formeze cu acesta compusi periculosi;
   b) toate partile recipientelor si ale sistemelor de închidere ale acestora trebuie sa fie solide si rezistente, astfel încât sa excluda orice defectiune si sa raspunda în deplina siguranta la presiunile si eforturile normale de manipulare;
   c) recipientele prevazute cu sistem de închidere trebuie sa fie proiectate în asa fel încât ambalajul sa poata fi deschis si închis în mod repetat, fara pierdere de continut.
   (5) Deseurile chimice periculoase aflate în stare lichida se colecteaza în recipiente speciale, impermeabile, iar evacuarea lor se realizeaza de catre o firma autorizata.
   (6) Deseurile chimice, daca se afla în ambalajul lor original (sticla, folie etc.), pot fi împachetate în recipiente care nu corespund standardelor UN, în conformitate cu ADR (ADR 3.4 si dispozitia speciala 601 de la 3.3). În cazul în care aceste deseuri nu se mai afla în ambalajul original, ele se stocheaza si ambaleaza în recipiente care corespund standardelor UN, în conformitate cu prevederile ADR.
   Art. 25. – Pentru a evita acumularea în unitatile sanitare a unor cantitati mari de deseuri farmaceutice (de exemplu: medicamente expirate), acestea se pot returna, pe baza unui contract, farmaciei sau depozitului de produse farmaceutice în vederea eliminarii finale.
   Art. 26. – Deseurile chimice nepericuloase identificate prin codul 18 01 07 rezultate din unitati sanitare se colecteaza separat în ambalajul original. În cazul deseurilor de la aparatele de diagnoza, ce contin substante chimice periculoase în concentratii neglijabile, sunt urmate instructiunile specifice echipamentului respectiv. Aceste deseuri se valorifica sau se elimina ca deseuri nepericuloase.
   Art. 27. – Deseurile stomatologice identificate prin codul 18 01 10* reprezentate de amalgamul dentar se colecteaza separat în containere sigilabile si sunt preluate de firme autorizate în vederea valorificarii.
   Art. 28. – (1) Deseurile medicale periculoase trebuie sa fie ambalate si etichetate cu respectarea tuturor conditiilor prevazute la art. 21 din Hotarârea Guvernului nr. 1.175/2007 pentru aprobarea Normelor de efectuare a activitatii de transport rutier de marfuri periculoase în România, în sensul ca trebuie sa fie ambalate în ambalaje sau cisterne potrivit prevederilor partii a 4-a si cap. 5.1 din anexa A la ADR si sa fie marcate si etichetate potrivit prevederilor ADR, continute în cap. 5.2 din anexa A.
   (2) Este interzisa utilizarea de catre unitatile sanitare a altor tipuri de ambalaje care nu prezinta documente de certificare si testare, inclusiv pentru compozitia chimica a materialului din care este realizat ambalajul, marcajul care corespunde standardelor UN, precum si acordul producatorului/furnizorului de ambalaje.
   (3) Este permisa utilizarea doar a ambalajelor confectionate din materiale care permit incinerarea cu riscuri minime pentru mediu si sanatate.
   Art. 29. – Deseurile rezultate în urma administrarii tratamentelor cu citotoxice si citostatice reprezentate de corpuri de seringa cu sau fara ac folosite, sticle si sisteme de perfuzie, materiale moi contaminate, echipament individual de protectie contaminat etc. trebuie colectate separat, ambalate în containere de unica folosinta sigure, cu capac, care se elimina separat. Recipientele trebuie marcate si etichetate cu aceleasi informatii specificate mai sus, pentru alte tipuri de deseuri. Acest tip de deseu se elimina numai prin incinerare, cu respectarea prevederilor Hotarârii Guvernului nr. 128/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.
   Art. 30. – Deseurile nepericuloase se colecteaza în saci din polietilena de culoare neagra, inscriptionati "Deseuri nepericuloase". În lipsa acestora se pot folosi saci din polietilena transparenti si incolori.

   CAPITOLUL VII
  Stocarea temporara a deseurilor rezultate din activitatile medicale

   Art. 31. – (1) Stocarea temporara, în sensul dispozitiilor art. 7, trebuie realizata în functie de categoriile de deseuri colectate la locul de producere.
   (2) Este interzis accesul persoanelor neautorizate în spatii destinate stocarii temporare.
   (3) Este interzisa cu desavârsire abandonarea, descarcarea sau eliminarea necontrolata a deseurilor medicale.
   Art. 32. – (1) În fiecare unitate sanitara trebuie sa existe un spatiu central pentru stocarea temporara a deseurilor medicale.
   (2) În cazul constructiilor noi, amenajarea spatiului pentru stocarea temporara a deseurilor medicale trebuie prevazuta prin proiectul unitatii.
   (3) Unitatile care nu au fost prevazute prin proiect cu spatii pentru stocare temporara a deseurilor trebuie sa construiasca si sa amenajeze aceste spatii în termen de 6 luni de la adoptarea prezentelor norme tehnice.
   (4) Spatiul central de stocare a deseurilor trebuie sa aiba doua compartimente:
   a) un compartiment pentru deseurile periculoase, prevazut cu dispozitiv de închidere care sa permita numai accesul persoanelor autorizate;
   b) un compartiment pentru deseurile nepericuloase, amenajat conform Normelor de igiena si recomandarilor privind mediul de viata al populatiei, aprobate prin Ordinul ministrului sanatatii nr. 536/1997, cu modificarile si completarile ulterioare.
   Art. 33. – (1) Spatiul central destinat stocarii temporare a deseurilor periculoase trebuie sa permita stocarea temporara a cantitatii de deseuri periculoase acumulate în intervalul dintre doua îndepartari succesive ale acestora.
   (2) Spatiul de stocare temporara a deseurilor periculoase este o zona cu potential septic si trebuie separat functional de restul constructiei si asigurat prin sisteme de închidere. Încaperea în care sunt stocate temporar deseuri periculoase trebuie prevazuta cu sifon de pardoseala pentru evacuarea în reteaua de canalizare a apelor uzate rezultate în urma curatarii si dezinfectiei. În cazul în care locatia respectiva nu dispune de sifon de pardoseala din constructie, suprafata trebuie sa fie usor lavabila, impermeabila si continua, sa nu existe un surplus mare de apa uzata, astfel încât dezinfectia si curatarea sa se realizeze cu materiale de curatenie de unica folosinta considerate la final deseuri medicale infectioase.
   (3) Spatiul de stocare temporara a deseurilor periculoase trebuie prevazut cu ventilatie corespunzatoare pentru asigurarea temperaturilor scazute care sa nu permita descompunerea materialului organic din compozitia deseurilor periculoase.
   (4) Trebuie asigurate dezinsectia si deratizarea spatiului de stocare temporara în scopul prevenirii aparitiei vectorilor de propagare a infectiilor (insecte, rozatoare).
   Art. 34. – (1) Durata stocarii temporare a deseurilor medicale infectioase în incintele unitatilor medicale nu poate sa depaseasca un interval de 48 de ore, cu exceptia situatiei în care deseurile sunt depozitate într-un amplasament prevazut cu sistem de racire care sa asigure constant o temperatura mai mica de 4?C, situatie în care durata depozitarii poate fi de maximum 7 zile. Amplasamentul trebuie sa aiba un sistem automat de monitorizare si înregistrare a temperaturilor, ce va fi verificat periodic.
   (2) Deseurile infectioase încadrate la categoria 18 01 03* generate de cabinete medicale trebuie stocate temporar pe o perioada de maximum 7 zile, cu asigurarea unor conditii frigorifice corespunzatoare, adica sa se asigure constant o temperatura mai mica de 4?C.
   (3) Conditiile de stocare temporara a deseurilor rezultate din activitatile medicale trebuie sa respecte normele de igiena în vigoare.
   (4) Durata pentru transportul si eliminarea finala a deseurilor medicale infectioase nu trebuie sa depaseasca 24 de ore.
   Art. 35. – Se interzice functionarea statiilor de transfer si a spatiilor de stocare temporara a deseurilor medicale pe amplasamente situate în afara unitatilor sanitare sau care nu apartin operatorilor economici care realizeaza operatii de tratare sau eliminare a deseurilor medicale.

   CAPITOLUL VIII
  Transportul deseurilor rezultate din activitatile medicale

   Art. 36. – Transportul deseurilor medicale periculoase în incinta unitatii în care au fost produse se face pe un circuit separat de cel al pacientilor si vizitatorilor. Deseurile medicale periculoase sunt transportate cu ajutorul unor carucioare speciale sau cu ajutorul containerelor mobile. Atât autovehiculele, cât si carucioarele si containerele mobile se curata si se dezinfecteaza dupa fiecare utilizare în locul unde are loc descarcarea, utilizând produse biocide autorizate, fapt demonstrat de un document scris.
   Art. 37. – În scopul protejarii personalului si a populatiei, transportul deseurilor medicale periculoase pâna la locul de eliminare finala se realizeaza cu mijloace de transport autorizate si cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
   Art. 38. – (1) Deseurile medicale periculoase si nepericuloase se predau, pe baza de contract, unor operatori economici autorizati conform legislatiei specifice în vigoare.
   (2) Transportul deseurilor medicale periculoase se realizeaza pe baza de contract cu operatori economici autorizati pentru pentru desfasurarea acestei activitati.
   (3) Producatorii de deseuri periculoase au obligatia sa elaboreze, în conditiile legii, planuri de interventie pentru situatii deosebite si sa asigure conditiile de aplicare a acestora.
   Art. 39. – În situatia în care o unitate sanitara este formata din mai multe cladiri situate în locatii diferite, transportul deseurilor medicale periculoase se realizeaza prin intermediul operatorului economic contractat de unitatea sanitara respectiva.
   Art. 40. – (1) Transportul deseurilor medicale periculoase în afara unitatii sanitare în care au fost produse se face prin intermediul unui operator economic autorizat potrivit legii si care se conformeaza prevederilor:
   a) Legii nr. 211/201, cu modificarile ulterioare;
   b) Hotarârii Guvernului nr. 1.061/2008 privind transportul deseurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul României;
   c) Hotarârii Guvernului nr. 1.175/2007;
   d) Ordinului ministrului transporturilor si infrastructurii nr. 396/2009 privind înlocuirea anexei la Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 2.134/2005 privind aprobarea Reglementarilor privind omologarea, agrearea si efectuarea inspectiei tehnice periodice a vehiculelor destinate transportului anumitor marfuri periculoase – RNTR 3;
   e) Ordinului ministrului sanatatii nr. 613/2009 privind aprobarea Metodologiei de evaluare a autovehiculelor utilizate pentru transportul deseurilor periculoase rezultate din activitatea medicala, cu care unitatea sanitara încheie un contract de prestari de servicii sau prin mijloace de transport proprii autorizate potrivit legii;
   f) Ordinul ministrului mediului si dezvoltarii durabile nr. 1.798/2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizatiei de mediu, cu modificarile si completarile ulterioare;
   g) altor prevederi legale în domeniu.
   (2) Unitatea sanitara, în calitate de generator si expeditor de deseuri, are obligatia sa se asigure ca, pe toata durata gestionarii deseurilor, de la manipularea în incinta unitatii, încarcarea containerelor în autovehiculul destinat transportului, pâna la eliminarea finala, sunt respectate toate masurile impuse de lege si de prevederile contractelor încheiate cu operatorii economici autorizati.

   CAPITOLUL IX
  Tratarea si eliminarea deseurilor rezultate din activitatile medicale

   Art. 41. – Unitatea sanitara, în calitate de detinator de deseuri rezultate din activitatile medicale, are obligatia:
   a) sa nu amestece diferitele categorii de deseuri periculoase sau deseuri periculoase cu deseuri nepericuloase si sa separe deseurile în vederea eliminarii acestora;
   b) sa trateze deseurile rezultate din activitatile medicale prin mijloace proprii în instalatii de decontaminare termica la temperaturi scazute sau sa fie predate, pe baza de contract de prestari de servicii, unor operatori economici autorizati pentru tratarea deseurilor rezultate din activitatea medicala, dupa caz;
   c) sa transporte si sa elimine deseurile rezultate din activitatile medicale prin predare, pe baza de contract de prestari de servicii, numai operatorilor economici autorizati pentru transportul si eliminarea deseurilor medicale;
   d) sa desemneze o persoana, din rândul angajatilor proprii, care sa urmareasca si sa asigure îndeplinirea obligatiilor prevazute de lege în sarcina detinatorilor/producatorilor de deseuri; aceasta persoana poate fi coordonatorul activitatii de protectie a sanatatii în relatie cu mediul;
   e) sa permita accesul autoritatilor de inspectie si control la metodele, tehnologiile si instalatiile pentru tratarea si eliminarea deseurilor medicale, precum si la documentele care se refera la deseuri.
   Art. 42. – În cazul în care unitatea sanitara detine si opereaza o instalatie proprie pentru decontaminarea la temperaturi scazute a deseurilor rezultate din activitatile medicale, aceasta activitate trebuie sa fie cuprinsa în autorizatia de mediu, iar înainte de punerea în operare a acestor instalatii se va solicita si obtine acordul de mediu, conform legislatiei în vigoare.
   Art. 43. – (1) Procesele si metodele folosite pentru tratarea si eliminarea deseurilor rezultate din activitatile medicale nu trebuie sa puna în pericol sanatatea populatiei si a mediului, respectând în mod deosebit urmatoarele cerinte:
   a) sa nu prezinte riscuri pentru apa, aer, sol, fauna sau vegetatie;
   b) sa nu prezinte impact asupra sanatatii populatiei din zonele rezidentiale învecinate;
   c) sa nu produca poluare fonica si miros neplacut;
   d) sa nu afecteze peisajele sau zonele protejate/zonele de interes special.
   (2) Atât deseurile medicale periculoase, cât si deseurile medicale nepericuloase sunt gestionate în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
   Art. 44. – Metodele de eliminare a deseurilor medicale trebuie sa asigure distrugerea rapida si completa a factorilor cu potential nociv pentru mediu si pentru sanatatea populatiei.
   Art. 45. – (1) Metodele folosite pentru eliminarea deseurilor medicale rezultate din activitati medicale sunt:
   a) decontaminarea termica la temperaturi scazute, urmata de maruntire, deformare;
   b) incinerarea, numai pentru tipurile de deseuri medicale pentru care este interzisa tratarea prin decontaminare termica la temperaturi scazute urmata de maruntire (de exemplu, deseurile medicale: anatomopatologice, chimice, farmaceutice, citotoxice si citostatice etc.), cu respectarea prevederilor legale impuse de Hotarârea Guvernului nr. 128/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Ordinului ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 756/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea deseurilor;
   c) depozitarea în depozitul de deseuri, numai dupa tratarea prin decontaminare termica la temperaturi scazute si cu respectarea prevederilor Hotarârii Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Ordinului ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare si procedurilor preliminare de acceptare a deseurilor la depozitare si lista nationala de deseuri acceptate în fiecare clasa de depozit de deseuri, cu modificarile ulterioare, în baza unor buletine de analiza care se vor efectua pe încarcatura ce va fi transportata catre depozit;
   d) în cazul în care buletinul de analiza prevazut la lit. c) pune în evidenta depasiri ale încarcarii biologice conform standardelor/prevederilor în vigoare, deseurile respective trebuie incinerate.
   (2) Deseurile rezultate din instalatiile de tratare prin decontaminare termica trebuie sa fie supuse procesarii mecanice înainte de depozitare, astfel încât acestea sa fie nepericuloase si de nerecunoscut. Instalatiile de decontaminare termica la temperaturi scazute trebuie sa fie prevazute cu echipament de tocare-maruntire a deseurilor.
   (3) În depozitele de deseuri nepericuloase nu sunt acceptate deseuri medicale periculoase, adica deseuri care au una din proprietatile definite în anexa nr. 4 la Legea nr. 211/2011, cu modificarile ulterioare.
   (4) Se interzice functionarea incineratoarelor proprii în incinta unitatilor sanitare.
   (5) Costurile operatiunii de eliminare se suporta de catre unitatea sanitara, în calitate de detinator de deseuri, aceasta suportând sanctiuni privind gestionarea necorespunzatoare a deseurilor.
   Art. 46. – Eliminarea cadavrelor animalelor de laborator care sunt utilizate în activitati medicale trebuie sa respecte prevederile prezentelor norme tehnice si se va realiza numai prin incinerare. Unitatile sanitare si unitatile care desfasoara cercetari si experiente stiintifice în domeniul medical trebuie sa respecte prevederile acestor norme tehnice.
   Art. 47. – (1) Deseurile nepericuloase sunt colectate separat si predate pe baza de contract unor operatori economici specializati si autorizati în eliminarea deseurilor, conform prevederilor art. 41.
   (2) Deseurile asimilabile celor menajere, inclusiv resturile alimentare, provenite de la bolnavii din spitalele/sectiile de boli contagioase, fac exceptie de la alin. (1) si sunt tratate ca deseuri infectioase.
   Art. 48. – (1) Deseurile periculoase infectioase rezultate din activitatile medicale pot fi tratate prin decontaminare termica la temperaturi scazute în instalatii proprii, prin unitati anume constituite care sa dispuna de instalatii de decontaminare termica la temperaturi scazute si de maruntire. În cazul în care nu exista posibilitatea tratarii acestora prin decontaminare termica la temperaturi scazute si maruntire se poate accepta pentru perioade determinate incinerarea în instalatii autorizate cu respectarea prevederilor legale.
   (2) Deseurile medicale periculoase acceptate a fi tratate prin decontaminare termica sunt deseurile infectioase si deseurile întepatoare-taietoare.
   (3) Se interzice tratarea prin decontaminare termica la temperaturi scazute a deseurilor anatomopatologice, a deseurilor farmaceutice si a deseurilor citotoxice si citostatice, acestea fiind tratate doar prin incinerare, si a deseurilor chimice care vor fi ori neutralizate, ori incinerate.
   (4) Dupa aplicarea tratamentelor de decontaminare termica a deseurilor infectioase, deseurile decontaminate pot fi depozitate în depozite de deseuri nepericuloase, conform listei nationale de deseuri acceptate în fiecare clasa de depozit, aprobata prin Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 95/2005, cu modificarile ulterioare. Atât unitatea sanitara (daca detine instalatie de tratare prin decontaminare termica la temperaturi scazute a deseurilor medicale periculoase), cât si operatorul economic care realizeaza operatia de tratare prin decontaminare termica la temperaturi scazute a deseurilor medicale periculoase trebuie sa prezinte operatorului de eliminare finala a deseurilor un act justificativ care atesta faptul ca deseurile au fost decontaminate si nu prezinta potential infectios.
   Art. 49. – Deseurile medicale nepericuloase se colecteaza, se trateaza si se elimina în conformitate cu prevederile Legii nr. 211/2011, cu modificarile ulterioare si ale Ordinului ministrului sanatatii nr. 536/1997, cu modificarile si completarile ulterioare.
   Art. 50. – Deseurile medicale periculoase si nepericuloase se transporta în conformitate cu prevederile Hotarârii Guvernului nr. 1.061/2008 si cu respectarea prevederilor art. 40.

   CAPITOLUL X
  Evidenta cantitatilor de deseuri generate de unitatile sanitare

   Art. 51. – (1) Fiecare unitate care este producator de deseuri este obligata sa tina o evidenta separata, pentru fiecare categorie de deseuri, în conformitate cu prevederile prezentelor norme tehnice.
   (2) În acest scop, o persoana desemnata de coordonatorul activitatii de protectie a sanatatii în relatie cu mediul tine evidenta deseurilor pe tipuri si este responsabila cu completarea formularelor prevazute în anexa nr. 1 la Hotarârea Guvernului nr. 856/2002, cu completarile ulterioare. Aceasta persoana îsi desfasoara activitatea sub îndrumarea si controlul coordonatorului activitatii de protectie a sanatatii în relatie cu mediul care asigura furnizarea datelor privitoare la cantitatile de deseuri colectate, pe tipuri, conform metodologiei prevazute în anexa nr. 2 la ordin.
   Art. 52. – (1) Pentru îndeplinirea prevederilor art. 51 privind înregistrarea si raportarea cantitatilor de deseuri generate în fiecare unitate, se aplica Metodologia de culegere a datelor pentru baza nationala de date privind deseurile rezultate din activitati medicale, calcularea cantitatilor lunare si raportarea, conform anexei nr. 2 la ordin.
   (2) Unitatile prezinta anual un raport privind activitatea de gestiune a deseurilor, în conformitate cu metodologia prevazuta în anexa nr. 2 la ordin, sectiunea 5.2, partea I.
   Art. 53. – Formularele pentru transportul si eliminarea deseurilor medicale periculoase care parasesc unitatea sanitara în scopul eliminarii se întocmesc si completeaza cu respectarea prevederilor Hotarârii Guvernului nr. 1.061/2008.

   CAPITOLUL XI
  Instruirea si formarea personalului

   Art. 54. – (1) Pentru aplicarea prevederilor prezentului ordin, personalul responsabil cu gestionarea deseurilor medicale din cadrul unitatilor sanitare trebuie instruit sub coordonarea directiilor de sanatate publica judetene si a Institutului National de Sanatate Publica, în conformitate cu metodologia stabilita de Ministerul Sanatatii.
   (2) Departamentul cu atributii în domeniul medicinei mediului si a colectivitatilor si/sau în domeniul epidemiologie-sanatate publica din cadrul Institutului National de Sanatate Publica si al centrelor regionale de sanatate publica, cu sprijinul directiilor de sanatate publica judetene, elaboreaza metodologia de instruire a personalului medical cu privire la gestionarea deseurilor medicale la nivel national, care trebuie sa fie implementata în fiecare unitate sanitara, în functie de specificul acesteia.
   (3) În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentelor norme tehnice, propunerile referitoare la modalitatea practica de instruire a personalului medical cu privire la gestionarea deseurilor medicale de catre Institutul National de Sanatate Publica sunt înaintate Ministerului Sanatatii – Directia de sanatate publica si control în sanatate publica.
   (4) În termen de 9 luni de la intrarea în vigoare a prezentelor norme tehnice, Ministerul Sanatatii, prin Directia sanatate publica si control în sanatate publica, avizeaza metodologia de instruire a personalului medical cu privire la gestionarea deseurilor medicale la nivel national.
   (5) Directiile de sanatate publica judetene controleaza activitatea de instruire si formare a personalului medical cu privire la gestionarea deseurilor medicale si modul de aplicare a metodologiei de instruire în fiecare unitate sanitara.
   Art. 55. – (1) Fiecare unitate sanitara este obligata sa asigure instruirea si formarea profesionala continua pentru angajati cu privire la gestionarea deseurilor medicale, în oricare dintre urmatoarele situatii:
   a) la angajare;
   b) la preluarea unei noi sarcini de serviciu sau la trecerea pe un alt post;
   c) la introducerea de echipamente noi sau la modificarea echipamentelor existente;
   d) la introducerea de tehnologii noi;
   e) la recomandarea persoanei desemnate sa coordoneze activitatea de gestionare a deseurilor rezultate din unitatea sanitara existenta care a constatat nereguli în aplicarea codului de procedura, precum si la recomandarea inspectorilor sanitari de stat;
   f) la recomandarea coordonatorului activitatii de protectie a sanatatii în relatie cu mediul;
   g) periodic, indiferent daca au survenit sau nu schimbari în sistemul de gestionare a deseurilor medicale.
   (2) Perioada dintre doua cursuri succesive este stabilita de persoana desemnata din cadrul directiei de sanatate publica judetene sa coordoneze activitatea de gestionare a deseurilor rezultate din unitatile sanitare existente în judet, dar nu trebuie sa depaseasca 12 luni.
   Art. 56. – Personalul implicat în sistemul de gestionare a deseurilor medicale periculoase trebuie sa cunoasca:
   a) tipurile de deseuri produse în unitatea sanitara;
   b) riscurile pentru mediu si sanatatea umana în fiecare etapa a ciclului de eliminare a deseurilor medicale;
   c) planul de gestionare a deseurilor rezultate din activitati medicale, cu regulamentele interne si codurile de procedura pentru colectarea separata pe categorii, stocarea temporara, transportul si eliminarea deseurilor medicale periculoase, precum si procedurile/protocoalele aplicabile în caz de accidente sau incidente survenite în activitatea de gestionare a deseurilor.

   CAPITOLUL XII
  Responsabilitati în domeniul gestionarii deseurilor medicale

   Art. 57. – Reprezentantul legal al unitatii medicale (manager, director, administrator, medic titular) are urmatoarele atributii:
   a) initiaza, implementeaza si conduce sistemul de gestionare a deseurilor medicale;
   b) asigura fondurile necesare pentru asigurarea functionarii sistemului de gestionare a deseurilor medicale, inclusiv sumele necesare acoperirii costurilor prevazute la art. 45 alin. (5);
   c) desemneaza o persoana, din rândul angajatilor proprii, respectiv coordonatorul activitatii de protectie a sanatatii în relatie cu mediul, care sa urmareasca si sa asigure îndeplinirea obligatiilor prevazute de Legea nr. 211/2011, cu modificarile ulterioare, de prezentele norme tehnice, precum si de legislatia specifica referitoare la managementul deseurilor medicale în ceea ce priveste obligatiile detinatorilor/producatorilor de deseuri;
   d) controleaza si raspunde de încheierea contractelor cu operatorii economici care transporta, trateaza si elimina deseurile rezultate din activitatile medicale;
   e) controleaza si raspunde de colectarea, transportul, tratarea si eliminarea deseurilor rezultate din activitatile medicale;
   f) poate delega atributiile mentionate la lit. d) si e) catre coordonatorul activitatii, de protectie a sanatatii în relatie cu mediul;
   g) aproba planul de gestionare a deseurilor rezultate din activitati medicale pe baza regulamentelor interne, a codurilor de procedura a sistemului de gestionare a deseurilor medicale periculoase din unitatea sanitara respectiva, în conformitate cu anexa nr. 4 la ordin;
   h) aproba planul de formare profesionala continua a angajatilor din unitatea sanitara cu privire la gestionarea deseurilor medicale.
   Art. 58. – Coordonatorul activitatii de protectie a sanatatii în relatie cu mediul din unitatile sanitare:
   a) este cadru medical certificat de catre Institutul National de Sanatate Publica – Centrul National de Monitorizare a Riscurilor din Mediul Comunitar (CNMRMC) , o data la 3 ani;
   b) elaboreaza si supune spre aprobarea conducerii planul de gestionare a deseurilor rezultate din activitati medicale, pe baza regulamentelor interne si a codurilor de procedura pentru colectarea, stocarea, transportul, tratarea si eliminarea deseurilor medicale periculoase; în acest scop el colaboreaza cu epidemiologi în elaborarea unui plan corect si eficient de gestionare a deseurilor rezultate din activitatile medicale;
   c) coordoneaza si raspunde de sistemul de gestionare a deseurilor în unitatea sanitara; în acest scop el elaboreaza regulamentul intern referitor la colectarea separata pe categorii, stocarea temporara, transportarea si eliminarea deseurilor si clasifica deseurile generate în conformitate cu anexa nr. 2 la Hotarârea Guvernului nr. 856/2002, cu completarile ulterioare;
   d) stabileste codul de procedura a sistemului de gestionare a deseurilor medicale periculoase;
   e) evalueaza cantitatile de deseuri medicale periculoase si nepericuloase produse în unitatea sanitara; pastreaza evidenta cantitatilor pentru fiecare categorie de deseuri si raporteaza datele în conformitate cu Hotarârea Guvernului nr. 856/2002, cu completarile ulterioare;
   f) coordoneaza activitatea de culegere a datelor pentru determinarea cantitatilor produse pe tipuri de deseuri, în vederea completarii bazei nationale de date si a evidentei gestiunii deseurilor medicale;
   g) supravegheaza activitatea personalului implicat în gestionarea deseurilor medicale periculoase;
   h) se asigura de cântarirea corecta a cantitatii de deseuri medicale periculoase care se preda operatorului economic autorizat, utilizând cântare verificate metrologic;
   i) propune si alege solutia de eliminare finala într-un mod cât mai eficient a deseurilor medicale periculoase în cadrul fiecarei unitati sanitare;
   j) verifica daca operatorul economic ce presteaza servicii de transport al deseurilor medicale este autorizat, conform prevederilor legale, pentru efectuarea acestei activitati si daca autovehiculul care preia deseurile corespunde cerintelor legale;
   k) verifica daca destinatarul transportului de deseuri este un operator economic autorizat sa desfasoare activitati de eliminare a deseurilor;
   l) colaboreaza cu persoana desemnata sa coordoneze activitatea de gestionare a deseurilor rezultate din unitatile sanitare în scopul derularii unui sistem de gestionare corect si eficient a deseurilor periculoase;
   m) este responsabil de îndeplinirea tuturor obligatiilor prevazute de lege în sarcina detinatorului/producatorului de deseuri, inclusiv a celor privitoare la încheierea de contracte cu operatori economici autorizati pentru transportul, tratarea si eliminarea deseurilor medicale.
   Art. 59. – Consilierul pe probleme de siguranta din unitatile sanitare are urmatoarele atributii:
   a) monitorizeaza activitatea de tratare si transport al deseurilor medicale periculoase efectuata de unitatea sanitara în vederea conformarii cu prevederile legale ce reglementeaza tratarea si transportul marfurilor periculoase;
   b) consiliaza reprezentantul legal al unitatii sanitare în privinta transportului marfurilor periculoase;
   c) efectueaza demersurile necesare ca unitatea sanitara sa se asigure ca incidentele/accidentele în care sunt implicate deseuri medicale periculoase sunt investigate corect si sunt raportate corespunzator;
   d) elaboreaza raportul anual privind activitatile cu marfuri periculoase; aceste rapoarte anuale sunt pastrate 5 ani si sunt puse la dispozitia autoritatilor nationale competente la solicitarea acestora;
   e) monitorizeaza aplicarea practicilor si procedurilor instituite de unitatea sanitara referitoare la transportul deseurilor medicale periculoase.
   Art. 60. – Medicul delegat cu responsabilitati în prevenirea si combaterea infectiilor nozocomiale din unitatile sanitare are urmatoarele atributii:
   a) participa la stabilirea codului de procedura a sistemului de gestionare a deseurilor medicale periculoase;
   b) participa la buna functionare a sistemului de gestionare a deseurilor medicale periculoase;
   c) supravegheaza activitatea personalului implicat în gestionarea deseurilor medicale periculoase;
   d) raspunde de educarea si formarea continua a personalului cu privire la gestionarea deseurilor medicale periculoase;
   e) elaboreaza si aplica planul de educare si formare continua cu privire la gestionarea deseurilor medicale periculoase.
   Art. 61. – Seful serviciului administrativ din unitatile sanitare are urmatoarele atributii:
   a) asigura si raspunde de aprovizionarea unitatii cu materialele necesare sistemului de gestionare a deseurilor medicale periculoase;
   b) asigura si raspunde de întretinerea instalatiilor de tratare prin decontaminare termica din incinta unitatii sanitare, daca este cazul;
   c) controleaza respectarea de catre unitatea sanitara a conditiilor tehnice stipulate în contractul încheiat cu operatorii economici care presteaza activitatile de tratare, transport si eliminare finala a deseurilor medicale periculoase, astfel încât sa demonstreze trasabilitatea deseurilor în sensul prevenirii abandonarii în locuri nepermise sau eliminarii necorespunzatoare a acestora.
   Art. 62. – Medicul sef de sectie din unitatile sanitare are urmatoarele atributii:
   a) controleaza modul în care se aplica codul de procedura stabilit pe sectie;
   b) semnaleaza imediat directorului adjunct economic si sefului serviciului administrativ deficientele în sistemul de gestionare a deseurilor rezultate din activitatile medicale.
   Art. 63. – Asistenta-sefa din unitatile sanitare are urmatoarele atributii:
   a) raspunde de aplicarea codului de procedura;
   b) prezinta medicului sef de sectie sau coordonator planificarea necesarului de materiale pentru sistemul de gestionare a deseurilor medicale periculoase;
   c) aplica metodologia de culegere a datelor pentru baza nationala de date privind deseurile rezultate din activitati medicale.
   Art. 64. – Asistenta din unitatile sanitare are urmatoarele atributii:
   a) aplica procedurile stipulate de codul de procedura;
   b) aplica metodologia de culegere a datelor pentru baza nationala de date privind deseurile rezultate din activitati medicale.
   Art. 65. – Infirmiera din unitatile sanitare are urmatoarele atributii:
   a) aplica procedurile stipulate de codul de procedura;
   b) aplica metodologia de culegere a datelor pentru baza nationala de date privind deseurile rezultate din activitati medicale.
   Art. 66. – Îngrijitoarea pentru curatenie din unitatile sanitare are urmatoarele atributii:
   a) aplica procedurile stipulate de codul de procedura;
   b) asigura transportul deseurilor pe circuitul stabilit de codul de procedura.
   Art. 67. – Medicul care îsi desfasoara activitatea în sistem public sau privat, în spital sau, dupa caz, ca medic de familie, medic de întreprindere, medic scolar, medic stomatolog, medic al unitatii militare, medic al penitenciarului are urmatoarele atributii:
   a) supravegheaza modul în care se aplica codul de procedura stabilit în sectorul lui de activitate;
   b) aplica procedurile stipulate de codul de procedura;
   c) aplica metodologia de culegere a datelor pentru baza nationala de date privind deseurile rezultate din activitati medicale.
   Art. 68. – Persoana desemnata sa coordoneze activitatea de gestionare a deseurilor rezultate din activitatea unitatilor care desfasoara activitati conexe celor medicale (cabinete de înfrumusetare corporala, îngrijiri paleative si îngrijiri la domiciliu etc.) are ca atributii sa coordoneze si sa raspunda de colectarea, transportul, tratarea si eliminarea deseurilor rezultate din activitatea proprie.

Comentariile sunt închise.